Un bilanț, două bilanțuri, un contra-bilanț

grafic.png

Sursa imaginii: 
pixabay.com

E destul de ciudat să guvernezi împreună și să faci bilanțul separat. Așa au stat lucrurile cu actuala coaliție de guvernare. PSD a schițat un bilanț la Parlament, premierul Ciucă, șeful PNL, a vorbit la o întâlnire a primarilor.

Cele două bilanțuri ale activității guvernului după șase luni de la instalare au câteva elemente comune. Ambii lideri politici, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au pus în centrul guvernării pachetele de sprijin în valoare de 17 miliarde lei, de care beneficiază milioane de cetățeni, după cum se exprimă chiar șefii principalelor partide aflate la guvernare.

Premierul Ciucă a vorbit despre mix-ul de plafonări și compensări ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice. Nu spune, însă, nimic despre bâlbâielile și întârzierea cu care s-a adoptat un sistem care să fie funcțional.

Partea bună a acestor măsuri este că ele sunt stabilite până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor, ceea ce aduce predictibilitate, dar și o întrebare care frământă pe toată lumea și anume: ce va fi după martie 2023? Va fi nevoie de o prelungire a măsurilor de sprijin sau valul scumpirilor din energie se va calma?

De asemenea, Nicolae Ciucă a spus că au fost susținute companiile de construcții care au cerut o actualizare a valorii contractelor derulate cu instituțiile de stat din cauza creșterii tarifelor la energie electrică, gaze naturale și mai ales a creșterii prețurilor materialelor de construcții. Premierul vorbește despre alocarea a cinci miliarde lei pentru a absorbi efectele negative din sectorul de construcții, dar, pe de o parte, suma este este mult prea mare, iar, pe de altă parte, nu este clar dacă toți banii au fost deja plătiți sau vorbește doar de o estimare.

Mai este ceva greu de înțeles din ceea ce spune premierul Ciucă, respectiv acordarea unor bonusuri de sute de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole românești. Această măsură apare într-un program de sprijin, dar nu se știe niciun procesator din industria alimentară care să fi beneficiat efectiv de acest tip de subvenție. De aceea, a vorbi despre program ca și cum el s-ar afla în plină derulare este o eroare.

Cam primitiv...

Președintele PSD a ales o altă abordare pentru bilanțul guvernării după șase luni. Cea mai controversată idee este aceea care spune că dacă PSD nu era la guvernare măsurile din pachetul social nu ar fi existat. Este un mod destul de primitiv de a trage spuza pe turta ta.

Marcel Ciolacu a vorbit despre majorarea pensiilor, alocațiilor pentru copii, salariilor și despre sprijinul acordat pensionarilor cu venituri mici. De asemenea, Ciolacu a amintit garanțiile acordate de stat pentru IMM-uri care ating șase miliarde lei și a spus că Guvernul a luat decizia ca statul să „strângă cureaua”. Desigur, este o ușoară exagerare, pentru că recent nici măcar ministrul finanțelor nu a putut preciza mai exact care sunt cheltuielile bugetare care se vor reduce.

Ca la orice bilanț, cifrele care nu convin guvernării sunt trecute sub tăcere.

Iată doar câteva dintre ele. Inflația a ajuns în luna aprilie la 13,8%, iar datoria publică vibrează ca un vitezometru în jurul procentajului de 50% din produsul intern brut. De asemenea, România se împrumută tot mai mult și la dobânzi tot mai mari. Deficitul comercial a fost în primele trei luni de 7,1 miliarde euro, cu 1,8 miliarde euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În primele patru luni ale anului, deficitul bugetar era de 16 miliarde lei, în scădere cu 4,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. Desigur că scăderea deficitului bugetar este salutară, dar explicația reducerii este că măsurile pentru susținerea populației și firmelor în perioada pandemiei au avut un impact major asupra deficitului bugetar.

În schimb, în primele trei luni ale anului, deficitul balanței de plăți a fost de 4,6 miliarde euro, comparativ cu un deficit de 2,6 miliarde euro, anul trecut.

În concluzie, bilanțul la șase luni de guvernare a avut două bilanțuri, unul al PSD, altul al PNL, la care s-a adăugat un contra-bilanț al opozanților de la USR. Între atâtea opinii, românii simt cu propriul nivel de trai cum a mers economia în ultimele șase luni.

 
Rubrica Economia Reală din 27 mai 2022