Vă interzic să mă deranjați! Sunt în afara programului de lucru!

munca_birou_somn.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Ați auzit de dreptul la deconectare? Nu, nu este vorba despre renunțarea la un abonament la o firmă de utilități, ci așa se numește conceptul prin care angajații au dreptul să nu fie deranjați după orele de program. De fapt, este mai mult decât un concept, este deja o parte a legislației muncii din unele state europene.

Franța a fost pionieră în introducerea unei legislații specifice privind dreptul angajaților de a nu fi conectați la problemele de serviciu, în afara orelor de program. Mai exact, în anul 2017, în Franța, în Codul Muncii, s-a introdus o prevedere legală conform căreia managerii companiilor cu mai mult de 50 de angajați sunt obligați să negocieze cu sindicatele modalitățile prin care angajații pot să nu răspundă la telefon, mail sau mesaje scrise sau vocale, în afara orelor de program și, bineînțeles, în zilele de week-end.

Ziarul britanic „Financial Times” a publicat recent un articol dedicat diferenței care există între timpul de lucru și timpul liber. Publicația a stat de vorbă cu managerul de resurse umane din urmă cu cinci ani al companiei Orange, el însuși activ în elaborarea prevederilor legale privind dreptul de a te deconecta de la problemele de serviciu.

Acesta și-a adus aminte că la acel moment, în anul 2017, se făceau glume pe seama francezilor, spunându-se că doar ei puteau inventa așa ceva, respectiv o legislație care să îi protejeze pe angajați, în afara orelor de program, față de conectarea la problemele de serviciu.

Numai că exemplul francez a fost urmat și de alte state europene. Italia și Spania au adoptat și ele, în anul 2017 și, respectiv, 2018, propriile reglementări privind dreptul la deconectare. Anul trecut, Portugalia a introdus o lege care interzice reprezentanților companiilor să îi contacteze pe salariați în afara programului de lucru, iar anul acesta Belgia a extins interdicția legală și pentru funcționarii publici. Acum, Comisia Europeană pregătește o directivă care își propune să îi protejeze pe angajați de suprasolicitarea digitală legată de muncă.

În Franța, prin dreptul la deconectare se înțelege că un angajat nu poate fi găsit vinovat dacă, în afara orelor de serviciu, nu a fost conectat online, telefonic sau prin orice alte mijloace digitale, la problemele de serviciu. Sindicatele franceze au negociat și obținut ca munca în afara programului să fie recunoscută prin acordarea de concediu sau prin plăți suplimentare.

Legea franceză a avut o aplicabilitate limitată. Analiza „Financial Times” arată că începând cu anul 2017 s-au încheiat sute de acorduri între sindicate și conducerile companiilor, dar înțelegerile sunt considerate prea flexibile în favoarea companiilor. În sensul că, salariații trebuie să se conecteze digital atunci când sunt proiecte urgente sau probleme specifice, iar legea nu prevede nicio sancțiune pentru firmele care nu doresc să introducă un acord de deconectare digitală.

Totodată, pandemia a schimbat destul de mult regulile jocului. În ultimii doi ani, situația s-a înrăutățit, tot mai mulți lucrători muncind de acasă, online, și în perioada timpului de odihnă.

Unele companii au dorit să fie corecte și au introdus reguli care să îi ajute pe angajați. Mai exact, firma Daimler, a implementat un sistem prin care angajații își pot seta mailurile pe butonul de „ștergere automată” atât timp cât sunt în vacanță.

Specialiștii cred că este nevoie de campanii de informare prin care salariații să fie conștientizați de drepturile pe care le au pentru a rămâne conectați prin telefon, mesaje de tip SMS sau prin e-mail la temele de serviciu.

În România, inițiativa de deconectare digitală se bazează doar pe o eventuală directivă europeană. De fapt, problema României este, mai degrabă, că în unele instituții publice funcționarii nu pot fi deranjați nici în orele de program. Cu atât mai puțin în afara orelor de serviciu.

 
Rubrica Economia Reală din 2 iunie 2022