Angajații bugetari au dat startul la vânătoarea de beneficii: salarii mai mari, sporuri, concedii mai lungi

Pe de o parte, au fost acordate creșteri salariale angajaților din câteva ministere, în procentaje de 15%, 25% sau chiar 50%, în cazul personalului care lucrează cu proiecte europene.

Pe de altă parte, toți bugetarii vor primi un sfert din diferența dintre salariul prevăzut în legea de salarizare unitară pentru anul 2022 și cel efectiv plătit în decembrie 2021. O altă modificare legislativă vizează majorarea cu 10% a salariului de bază pentru personalul din învățământ.

Creșterile de salarii sunt hazardate.

În primul rând, din punct de vedere economic nu există o fundamentare a cheltuielilor pe care le presupune aplicarea noilor paragrafe legale. În al doilea rând, Planul Național de Redresare și Reziliență prevede redactarea unei noi legi de salarizare din fonduri publice, o lege care să readucă echilibrul pierdut între salariile diferitelor categorii de angajați bugetari.

În loc să se lucreze la o lege unitară, parlamentarii fragmentează, din nou, prevederile legale, în favoarea unor categorii de angajați.

În al treilea rând, economia autohtonă traversează o perioadă dificilă, iar o majorare a salariilor bugetare, fără o minimă reformă a administrației, va spori cheltuielile fixe ale statului fără să existe certitudinea creșterii veniturilor bugetare.

În fine, în al patrulea rând, era absolut previzibil că o creștere a salariilor pentru unele categorii de angajați va da naștere unor revendicări din partea altora.

Ieri, de exemplu, angajații Institutului Național de Statistică s-au agitat din nou, într-o manifestare de protest. De fapt, sunt câteva luni de când statisticienii revendică, periodic, ori majorări salariale, ori alte privilegii. Au primit, deja, 10 zile în plus de concediu, beneficiază de sporuri ridicole, cum ar fi sporul pentru condiții vătămătoare, adică sunt afectați de undele electromagnetice emise de calculator sau de telefon, spor de praf, spor de stres.

Evident, toate acestea nu sunt suficiente. Ca orice funcționari publici și salariații de la INS speculează orice portiță care apare pentru a-și crește beneficiile. Astfel, ceea ce angajații de la Statistică numesc „discrepanțe față de restul salariilor din familia ocupațională Administrație” înseamnă, de fapt, presiuni pe care le fac pentru a-și crește salariile la nivelul celor din Secretariatul General al Guvernului.

Cazul Institutului Național de Statistică este simptomatic. El arată că în rândul angajaților bugetari avem de-a face cu o adevărată vânătoare de beneficii: creșteri de salarii, sporuri, zile libere. Despre bugete alocate pe bază de performanțe și obiective nu se spune nimic. Marea întrebare este dacă protestele de la Institutul de Statistică vor pune în pericol realizarea cu succes a recensământului populației și locuințelor, un proces de înregistrare statistică de amploare.

În timp ce România se zbate de ani de zile între aceleași teme, precum deficit bugetar mare, creșterea datoriei publice, deficit comercial și de cont curent tot mai mari, controverse nesfârșite pe subiectul salariilor bugetare și al pensiilor, fără niciun interes pentru reforma adminstrației publice centrale și locale, Croația va fi admisă, începând cu anul viitor, în zona euro.

Fostul stat iugoslav, care a intrat în Uniunea Europeană în urmă cu 10 ani, mai are de trecut doar de o formalitate pentru a fi a 20-a economie a zonei euro, și anume aprobarea miniștrilor de finanțe ai statelor din Eurozonă.

Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană o dată cu Romania, va intra și ea în uniunea monetară, în anul 2024.

În câțiva ani, toți indicatorii de convergență ai economiei românești s-au prăbușit. România rămâne, așadar, tot mai izolată în regiune, în afara zonei euro, și cu interminabile presiuni asupra bugetului, care accentuează dezechilibrele și îndepărtează economia de adoptarea monedei unice.