
Economie
Cum afectează importurile din China economiile locale din Africa
peste_kenya.jpg

Localnicii cer de mult interzicerea importurilor din China, dar, ca răspuns, autoritățile kenyene indică un deficit de producție. În 2019, Nairobi a estimat cererea de pește și de fructe de mare la 500.000 de tone pe an, față de 147.000 de tone puse pe piață de kenyeni în acel an.
Așadar, produsele chinezești continuă să circule. Simon Okumbe este un comerciant. La picioarele sale, în fața pieței de pește din centrul orașului, o pungă se dezgheață la soare. ,,Acești pești vin congelați din China. Îi vindem aici pentru că este foarte multă competiție pe piață", spune el.
Un preț mai mic, da, dar o calitate inferioară. În Kisumu, localnicii sunt de acord: peștele proaspăt local are un gust mult mai bun decât cel al peștelui importat din Asia. Dar, deși vânzările de pește chinezesc sunt în declin în regiune, acesta își găsește încă clienți, explică Simon Okumbe.
Ca răspuns, pescarii kenyeni, obișnuiți să pescuiască cu plase de pe bărcile lor, s-au apucat de creșterea în cuști în Lacul Victoria... pentru a produce mai mult și a încerca să concureze cu peștele chinezesc.
Textile chinezești contrafăcute în Guineea
Piață din Guineea. © Getty Images/Aldo Pavan
Țesăturile tradiționale din Guineea sunt scumpe. Cu toate acestea, cu câteva zile înainte de sfârșitul Ramadanului, cumpărătorii sunt mulțumiți: pe piață se găsesc suficiente țesături la prețuri accesibile. Numai că acestea provin din China, sunt de mai proastă calitate și ar putea destabiliza sectorul deja fragil al meșteșugurilor din Guineea. Odată cu aceasta, este amenințat și patrimoniul cultural al țării, transmite corespondentul RFI din Conakry.
La 20 aprilie, autoritățile au reacționat energic. Pentru a opri invazia, a fost emis un decret care interzicea importul, producția și comercializarea țesăturilor din China. O lună mai târziu, în piața Madina din Conakry, produsele contrafăcute, cunoscute aici sub numele de Faré Yaré, sunt din ce în ce mai rare. ,,Știți ce este Faré Yaré, nu-i așa? Seamănă cu bumbacul din Mali, iar când îl scoți, nu toată lumea înțelege că nu este bumbac din Mali", avertizează doamna Sylla.
La intrarea în piață, Aminata Kanté, o vânzătoare de bumbac din Mali nu este supărată. ,,Afacerea Faré Yaré, ne-am săturat! Oamenii nu au bani", exclamă ea. Calitatea trebuie să fie plătită. Aminata Kanté are un mesaj pentru cei care ar putea fi tentați de produsele contrafăcute :
”De Ramadan a plouat. Oamenii au purtat Faré Yaré în ploaie și au putut vedea cum se decolorează țesătura. În plus, materialul se încinge. Nu este bumbac. ...’’
Traducere de Antonia Dinu, după articole publicate de rfi.fr