Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Activitatea de transport în Marea Neagră nu a fost oprită în ciuda războiului din Ucraina și a sancțiunilor (analiză France 24)

Nava comercială din Grecia Maran Helios traversează Strâmtoarea Bosfor spre Novorossiisk, orașul-port la Marea Neagră, pe 30 mai 2022

Nava comercială din Grecia Maran Helios traversează Strâmtoarea Bosfor spre Novorossiisk, orașul-port la Marea Neagră, pe 30 mai 2022.
Sursa imaginii: 
Ozan Kose/AFP via France 24

Drept răspuns la sancțiunile impuse de statele occidentale în urma invaziei din Ucraina, Rusia a blocat sute de nave care transportă în special cereale din Ucraina în Marea Neagră și Marea Azov.

În ciuda blocadei, observatorii au semnalat un ritm aproape normal al activităților de transport maritim. Turcia, „jucătorul cheie” din regiune, a evitat până acum să-și asume un rol decisiv în împiedicarea unui posibil furt al cerealelor.

Blocada riscă să determine o criză alimentară mondială, Ucraina fiind unul dintre principalii furnizori de produse agricole din lume, ce exportă peste 25 de milioane de tone de cereale și alte bunuri pe piețele internaționale.

Unii analiști sunt de părere că Rusia folosește produsele agroalimentare ca pe o armă de război. Reprezentanții Uniunii Europene speră că vor putea rezolva problema aprovizionării prin crearea unui coridor terestru spre orașele-port de la Marea Baltică din Polonia care le-ar permite exporturilor vitale din Ucraina să ajungă la restul lumii.

Numărul navelor de pe această rută se apropie de 40.000, cifra de dinainte de război, potrivit experților citați de France 24.

Potrivit lui Vasil Bodnar, ambasadorul Ucrainei în Turcia, problema e că Rusia profită de blocada pe care a impus-o „pentru a fura cerealele ucrainene și a le exporta din Crimeea în străinătate, inclusiv în Turcia”.

„Numai în luna mai, am numărat cel puțin zece operațiuni de tranzit, inclusiv două călătorii dus-întors a trei nave aflate sub pavilion rusesc ... Să nu mai vorbim și de cele pe care poate le-am omis”.

Potrivit unui articol publicat în The Hill de către Garrett. I. Campbell, fost căpitan al Marinei SUA și Anna Borshchevskaya, cercetător principal în cadrul Institutului de la Washington pentru Politica Orientului Apropiat, o soluție pentru aceasta blocadă ar fi schimbarea pavilionului navelor comerciale internaționale, aceste nave urmând să treacă sub pavilionul statelor cu care Rusia are legături și să fie reluat astfel exportul internațional.

Deși Turcia a condamnat în mod oficial ofensiva Rusiei în Ucraina, a ales să rămână un mediator neutru și a refuzat să treacă de partea statelor occidentale în impunerea sancțiunilor împotriva Moscovei.

Turcia este „jucătorul cheie” din regiune datorită Convenției de la Montreux din 1936 cu privire la statutul strâmtorilor, un acord internațional care ar putea avea un rol decisiv în cazul conflictul din Ucraina din moment ce îi permite Turciei să decidă dacă, și ce, nave civile și nave de război pot traversa strâmtorile Dardanele și Bosfor, care formează legătura maritimă dintre Marea Neagra și Marea Mediterană.

După ce Ucraina i-a cerut Turciei să intervină pentru a menține pacea în regiune, liderii de la Ankara au acceptat să închidă strâmtorile pentru navele de război rusești la sfârșitul lunii februarie.

Vasele rusești au intrat în Marea Neagră la începutul lunii februarie, iar oficialii din Turcia au declarat că nu vor împiedica navele de război rusești să intre în mare dacă Rusia susține că se întorc acasă. Turcia nu are dreptul de a intercepta sau de a percheziționa navele comerciale, potrivit unei surse diplomatice de la Ankara.

„Nu urmărim navele atunci când ies din strâmtori. Le monitorizăm cu 10 kilometri înainte să intre și 10 kilometri după ce pleacă”, a declarat sursa respectivă pentru AFP cu condiția de a-și păstra anonimatul.

„Dacă ne uităm la prevederile vagi ale tratatului de la Montreux, rămâne mult loc de interpretare”, a precizat Elizabete Aunina, cercetător în cadrul Universității din Amsterdam, pentru AFP.

„Nu a prevăzut că navele comerciale ar putea transporta bunuri furate... Turcia s-a arătat fidelă interpretării de bază a Convenției pentru a nu ajunge să se implice și mai mult în conflict”.

Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor din Rusia, dar nave-cisternă aflate sub pavilionul Greciei și al Maltei pot fi văzute navigând de la Bosfor spre Marea Neagră și îndreptându-se spre porturile rusești.

Coridoare maritime

Din balconul său cu vedere spre Bosfor, Yoruk Isik, un analist geopolitic în vârstă de 50 de ani născut la Istanbul, a monitorizat transportul maritim de pe această cale navigabilă esențială între Marea Neagră și Marea Mediterană în ultimii zece ani.

Isik folosește o combinație între aplicații de urmărire în timp real, o rețea puternică de observatori, activiști ruși și ucraineni, dar și imagini din satelit, pentru a sta cu ochii pe mișcarea navelor.

„Putem să vedem de la un capăt la celălalt”, a declarat acesta.

În porturile ucrainene aflate sub blocada rusă, cum ar fi Odessa, Ciornomorsk şi Mariupol, grâul a fost încărcat în cargouri.

Aceste nave se îndreaptă către Siria, acolo unde Rusia are o bază operațională, și apoi fie spre Liban, fie spre Egipt, două țări care cumpără în mod normal 81%, și, respectiv, 85% din cerealele din Ucraina și care se confruntă cu o criză alimentară ca urmare a războiului.

De asemenea, Isik a observat o flotilă de vase turcești vechi „care nu au mai fost până acum văzute în zonă”  intrând sub un alt pavilion în portul rusesc Novorossiisk, și care au „probabil un contract cu guvernul rus”.

Acesta oferă și alte exemple: Kocatepe (sub pavilion tanzanian), Barbaros (Guineea Ecuatorială), Hizir (Malta) și Sampiyon Trabzonsport (Camerun). Isik, care deține o listă a navelor de marfă ce aparțin ministerului de apărare din Rusia și a companiilor private care operează în numele acestuia, e de părere că „ceea ce se întâmplă e de neacceptat”.

Efectele geopolitice

De asemenea, Africa a avut foarte mult de suferit din cauza războiului din Ucraina. Atunci când Macky Sall, președintele din Senegal și actualul șef al Uniunii Africane, s-a întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute cu președintele rus Vladimir Putin a precizat că blocada rusă asupra Ucrainei și a exporturilor de grâu a înrăutățit crizele alimentare din Africa. Dar Sall a mai recunoscut și că sancțiunile impuse de către Occident Rusiei au făcut ca accesul la cereale în Africa să fie și mai dificil.

Multe state africane au legături de lungă durată cu Rusia, unele dintre acestea datând din momentul în care Uniunea Sovietică a sprijinit războaiele de independență ale acestor țări împotriva conducătorilor coloniali. Putin a avut grijă să mențină aceste relații, reușind să evite furia multor țări africane privind războiul din Ucraina.

Ministrul rus de externe Sergei Lavrov va face o vizită oficială în Turcia miercuri, 8 iunie, pentru a discuta despre posibilitatea stabilirii unor „coridoare maritime” – deși Rusia exportă în secret grâul ucrainean în interes propriu, potrivit unor analiști.

„Acestea sunt informațiile  pe care le primim, însă noi nu putem opri, verifica sau pune la îndoială intenția oricărei nave de marfă decât dacă bănuim o amenințare la adresa păcii sau securității Turciei”, a declarat sursa diplomatică.

UE ia în calcul impunerea unor sancțiuni mai dure

„Dacă Rusia exportă produse ucrainene, nimeni nu îi dă voie Turciei să oprească aceste nave”, a precizat Yucel Acer, un profesor de drept internațional la Universitatea din Ankara.

Cu toate acestea, Comisia Europeană va reacționa în momentul în care navele lor „vor fi prinse în flagrant”, potrivit unei surse de la Bruxelles.

„Majoritatea acestor nave sunt acoperite de asigurări europene și britanice: cu acest nou pachet de sancțiuni, nu le vor mai putea folosi”, a declarat sursa. „Ar trebui să aibă un impact semnificativ”.

Dar Turcia ar putea face mai mult, a declarat Aunina de la Universitatea din Amsterdam.

„În urma anexării Crimeii (pe 18 martie 2014), Turcia a interzis practic navele din Crimeea în porturile sale”, a precizat Aunina, adăugând că: „Și această măsură ar putea fi impusă”.

Înaintea izbucnirii războiului, Ucraina era pe cale să devină al treilea cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial. Atât în Orientul Mijlociu, cât și în Africa, se consumă cea mare cantitate de produse de panificație din întreaga lume, bazându-se astfel pe exporturile ucrainene. În perioada 2018-2020, Africa a importat grâu în valoare de 1,4 miliarde de dolari din Ucraina, reprezentând 12% din importurile de grâu ale țării.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24