Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Războiul din Ucraina: piața cerealelor are mecanisme compensatorii, teama de penurie este exagerată--interviu cu Colin Carter

cartercolinucdavis1.jpg

Colin Carter, profesor de economia agriculturii și resurselor, Universitatea statului California--Davis
Colin Carter, profesor de economia agriculturii și resurselor, Universitatea statului California--Davis
Sursa imaginii: 
are.ucdavis.edu

Colin Carter este profesor de economia agriculturii și resurselor la Universitatea statului California--Davis. Cercetările sale se focalizează asupra burselor și piețelor de mărfuri--inclusiv cereale--comerțului cerealier internațional, politicilor agricole. Autor a peste 150 de tratate și studii de specialitate, membru al Asociației de Economie Agricolă și Aplicată, redactor-șef al Revistei de Economie Agricolă între 2004 și 2008,  el este chemat să depună mărturie  în numeroase foruri politice și juridice.

Cerealele au fost anul trecut al doilea export al Ucrainei și primul generator național de excedent comercial--în creștere cu 26,4% în raport cu anul 2020. Înaintea conflictului, Ucraina era primul exportator mondial de semințe și ulei de floarea soarelui, al trelea  de porumb, după Statele Unite și Argentina, și al 5-lea în clasamentul grâului, după Rusia, Statele Unite, Australia și  Canada. Războiul va avea un impact major, deși greu cuantificabil la această ora,  asupra agriculturii ucrainiene.  Se estimează că victima agresiunii rusești va pierde în anul agricol curent asproximativ jumătate din producția antebelică de grâne--grâu, porumb, orz.  Complicând lucrurile și amplificând angoasele burselor și factorilor decizionali, o bună parte a recoltei din toamna trecută zace în silozuri, transportarea ei grav perturbată de blocada rusească a porturilor de la Marea Neagră, Odesa și Mikolaiv, puncte de tranzit vitale.  Cantități mult reduse de grâne ucrainiene--estimate la 500.000 de tone lunar, de la 5 milioane înaintea invaziei--își croiesc drum lent și costisitor spre vest pe calea ferată, prin România și Polonia.  

Colin Carter:  Produsele de baza afectate cel mai mult sunt grâul și porumbul, cu un oarecare impact asupra uleiului de  floarea-soarelui.  Capacitatea Ucrainei de a produce și exporta aceste recolte a fost serios afectată, cea a Rusiei n-a suferit  într-o măsură considerabilă.

Reporter:  De ce nu sunt cerealele rusești supuse sancțiunilor sau embargoului?

Colin Carter:   Nu sunt  pentru că abia atunci s-ar declanșa o gravă criză alimentară. Rusia este cea mai mare exportatoare de grâu a planetei, cu un volum estimat, pentru acest an, la 50 milioane de tone. Ar fi un dezastru.

Reporter: Ce țări, ce continente suferă cel mai mult de întreruperea exporturilor ucrainiene de grâu și porumb?  Unde era recolta 2021-22, în ce stadiu al  ciclului de export se afla Ucraina în februarie, la declanșarea ostilităților?

Colin Carter:  Ucraina exporta grâu și porumb cu deosebire în Africa și Asia de Sud. Când a început războiul recoltele erau deja  în hambare. Suntem în iunie, când Ucraina începe să culeagă grâul și să însămânțeze porumbul. Recolta de anul comercial trecut, '21-'22,  stă în silozuri, ceea ce e o problemă  majoră. Recolta n-a putut fi livrată pe Marea Neagră, ruta tipică pentru grânele ucrainiene:  mai bine de 90% urmează acest traseu. Rusia seamănă confuzie, spunând, "dacă ridicați sancțiunile--și evident nu se referă la sancțiunile agricole ci la cele afectând sectorul financiar și petrolier--lăsăm cerealele să iasă din Ucraina.

Reporter:  Rusia a atacat inițial pe multiple fronturi, dar se concentrează acum asupra estului, care dacă nu mă-nșel este mai puțin important din punct de vedere agricol.

Colin Carter:  Estul ucrainian, teatrul luptelor,  este important pentru producția de grâu, mai puțin pentru cea de porumb, care este cultivat în nordul și centrul țării, deci înafara ariilor de conflict. Suprafața arabilă n-ar trebui să scadă dramatic acolo în comparație cu anul trecut.  Depinde așadar de capacitatea  fermierilor de a-și  procura cele de trebuință pentru însămânțări.

Reporter:  Cum a evoluat prețul grâului și porumbului la bursele mercantile de la inceputul invaziei?

Colin Carter:  La început, prețurile au crescut destul de semnificativ--porumbul cu 15-20%, grâul cu 30%--dar în aceste zile asistăm la o scădere: atât grâul cât și porumbul au pierdut mult, circa 15, respectiv 10% în raport cu nivelul maxim post-invazie înregistrat în mai.

Reporter:  Inflația, la nivele nemaivăzute de la mijlocul anilor 1980, afectează majoritatea țărilor lumii. Cât din acest fenomen este atribuibil războiului, cât speculației și altor factori?

Colin Carter:  Războiul a tulburat mult și alte piețe, nu doar cele de mărfuri. Inflația este cauzată în principal de energie--petrol și gaz natural. Dar, când crește prețul energiei crește și cel al îngrășămintelor sau transportului. Fluctuațiile din energie se reverberează deci asupra agriculturii, dar efectul inflaționist al războiului își  are originea în energie.

Reporter:  Cât de simplu e de acoperit pierderea temporară a exporturilor ucrainiene de grâu și porumb? Care sunt mecanismele compensatorii?

Colin Carter:  Mecanismul fundamental este cel al pieței. De exemplu, dacă Ucraina exportă mai puțin grâu spre Africa--Egipt, să spunem--Statele Unite pot acoperi pierderea. Multe alte țări au capacitatea de a suplimenta în acest moment. Volumul scos de pe piața globală de porumb și grâu prin încetarea exporturilor ucrainiene este doar de aproximativ 5%.

Reporter:  Relativ puțin. În condițiile pe care le descrieți, pericolul de penurie mi se pare nejustificat, exagerat. De ce se exagerează?  Ce-i la mijloc, un efect mediatic?

Colin Carter:  M-aș feri să spun efect mediatic, dar sunt de acord că e cam exagerat. Nu vreau să par neserios, situația este  extrem de serioasă. Ucraina este al 5-lea exportator mondial de grâu, al 3-lea de porumb, dar cota de piață a Ucrainei reprezintă poate 12% din producția globală de grâu și porumb. Recolta era în silozuri când a început războiul, problema actuală fiind dacă vor reuși să-și planteze porumbul în acest an. Prognozele sunt că ar putea pierde în jur de o treime din suprafața cultivabilă. Impactul asupra pieței nu va fi deci prea semnificativ. E fără îndoială adevărat că nu avem o criză serioasă a ofertei, a disponibilității. În această privință , un factor pozitiv este că ne aflăm în iunie și condițiile meteorologice din SUA sunt destul de favorabile pentru recolta de  grâu și porumb.  Ori,  o sursă a angoasei pe piețele cerealiere era probabil că penuria s-ar putea agrava dacă sunt probleme cu producția agricolă din alte părți ale lumii.

 
Colin Carter intervievat de Radu Tudor, corespondent RFI în SUA