Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Inflația din Ungaria, oglinda unor probleme mai mari

inflatie.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Inflația în Ungaria a trecut pragul psihologic de 10%. Guvernul nu a reușit ținerea sub control a scumpirii prețurilor, în plus acum se confruntă și cu un deficit scăpat de sub control. Ceea ce va mări în continuare inflația.

După o creștere de 9,5% în aprilie, luna trecută inflația a trecut un prag pe care guvernul ungar a încercat din răsputeri să-l evite: o rată de două cifre. Ajunsă acum la 10,7%, este inflația cea mai ridicată din ultimii 21 de ani. La nivel anual, cel mai mult au crescut prețurile alimentelor: margarina cu 40%, pâinea, pastele făinoase, carnea de pasăre și produsele lactate cu 30%. Dintre servicii, transporturile și serviciile casnice s-au scumpit cel mai mult.

Experții consideră că inflația va continua să crească și va ajunge la 12% în cursul anului, iar la nivel anual nu va scădea sub 10%. Cauza principală este creșterea prețurilor energiei, începută anul trecut și care nu pare să se oprească într-un viitor apropiat.

Ungaria se confruntă însă și cu alte probleme. În mod tradițional, guvernul Orban a subordonat toate deciziile și măsurile rațiunilor electorale. Aceasta a însemnat plafonarea prețurilor carburanților și a unor alimente pentru stoparea inflației, a însemnat plăți substanțiale de la buget pentru a convinge alegătorii că totul se va rezolva cu bani, mizând pe creșterea economică. Era exemplul tipic al jucătorului de noroc care pierde în serie și continuă să parieze pe bani tot mai mulți în speranța câștigului uriaș care va acoperi toate pierderile.

Dacă exista o șansă vagă pentru redresarea situației, aceasta s-a spulberat instant în februarie, odată cu invazia rusă. Dacă pe 1 februarie, Orban se întorcea cu un zâmbet larg de la întâlnirea cu Vladimir Putin, noaptea invaziei a petrecut-o într-o tăcere totală.

Au venit alegerile din aprilie, câștigate cu o majoritate nesperată, însă euforia victoriei nu a durat mult. Măsurile de austeritate erau inevitabile, dar cineva trebuia să plătească pentru ele. Iar după exemplele de anul trecut, era evident cine.

Sub pretextul profiturilor fulminante încasate din creșterea economică de după epidemie, guvernul Orban a anunțat suprataxarea mai multor sectoare economice, mai puțin a celei de construcții. În construcții și investiții imobiliare activează și ginerele lui Orban, a cărui avere personală se apropie de 1 miliard de forinți, cca 2,5 milioane de euro, precum și prietenul din copilărie al premierului, Lorinc Meszaros, cel mai bogat om din Ungaria.

Companiile acestora au ieșit de sub incidența suprataxărilor. Dar mai există un aspect despre care guvernul evită să vorbească: companiile suprataxate vor transmite mai departe către consumatori aceste costuri, ceea ce va crește în continuare inflația.

O problemă tot mai complicată pare și plafonarea prețului carburanților. Măsura-miracol a cabinetului ungar devine tot mai toxică. Afluxul cumpărătorilor din țările vecine, atrași de prețurile mici la benzină și motorină, a forțat guvernul să discrimineze: pot cumpăra la preț plafonat doar mașinile înmatriculate în Ungaria.

Comisia Europeană, în persoana comisarului pentru piețe interne Thierry Breton a atenționat miercuri guvernul că măsura este neconformă cu normele interne ale UE și a cerut explicații privind necesitatea acestei măsuri, precum și data până la care măsura va fi în vigoare.

Ziua următoare, și președintele companiei naționale de petrol, MOL, Zsolt Hernadi a comentat situația. Prețul plafonat contravine logicii de piață și dă peste cap echilibrul cererii și ofertei. "Ca economist, dar și ca manager responsabil pentru securitatea livrărilor trebuie să spun că asemenea intervenții sunt sustenabile doar pe un termen foarte scurt", a spus Hernadi.

Plafonarea, acum valabilă până la 1 iulie, va trebui desființată treptat după această dată. Prețurile sunt ridicate acum pentru că există o cerere foarte mare. Ar trebui redus consumul, de exemplu prin subvenționarea transportului public și a weekendurilor fără mașini. Iar categoriile cu venituri mici trebuie sprijinite prin alocații, a spus Hernadi.