Da, să îi apărăm pe săraci, dar nu ei vor salva economia. Altceva e acum „mai necesar decât aerul” (Prof. Mircea Coșea)

marcel_ciolacu_pesedist_roman_motiune_cenzura.jpg

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, stă cel mai bine în topul încrederii
Sursa imaginii: 
Facebook/Marcel Ciolacu

Președintele PSD Marcel Ciolacu spune că Guvernul trebuie să vină cu o plafonare a prețurilor la carburanți, deoarece există „speculanți” în această piață. „Sunt anumite companii prestigioase, corecte care au avut niște venituri excepționale. Unele dintre ele sunt bazate pe un preț speculativ”, a declarat, luni, liderul social-democraților. Surse din partid susțin că intenția PSD este de a plafona combustibilul la 7 lei pe litru, pe un termen limitat. În coaliție se negociază intens și în legătură cu impozitul progresiv și cu suprataxarea companiilor mari. Despre fezabilitatea acestor măsuri a discutat RFI cu profesorul de economie Mircea Coșea care avertizează că în perioade de criză modificarea Codurlui Fiscal poate produce efecte dezastruoase.

Mircea Coșea: Ar fi o măsură (n.r. plafonarea prețurilor combustibililor) care ar putea să ajute anumite domenii de activitate care acum suferă foarte mult, transporturile internaționale și agricultura. Au de făcut lucrări și nu pot să se descurce cu 9 lei sau peste 9 lei pe litru de combustibil. Însă este o măsură complicată. De obicei, plafonarea trebuie să fie urmată de o situație foarte clară din punct de vedere al controlului pe piață. Consiliul Concurenței și Protecția consumatorului trebuie să își intre în funcții. Pe de altă parte, așa cum s-a întâmplat în alte țări, plafonarea să fie în paralel cu contingentarea consumului pentru anumite categorii: Și mai trebuie să existe și o sursă bugetară pentru subvențiile care trebuie date la această plafonare. Dar, pe termen scurt, este o măsură pe care eu o consider binevenită.

Reporter: Domnule profesor, vom putea resimți plafonarea prețurilor la combustibili și în temperarea, cel puțin pentru o perioadă, a inflației sau măcar a prețurilor anumitor produse?

MC: Nu cred. Variația prețurilor la combustibil este întotdeauna diferită față de efectele pe care le are în economie. Depinde de perioadă. Dacă perioada este cel puțin de 6 până la 9 luni, s-ar putea să existe o reducere pe costuri prin transport sau prin alte elemente care consumă combustibil. Dar, în general, acest lucru se face cu o anumită greutate pentru că există o anumită reticență a pieței. Atunci, lucrurile nu sunt imediat reflectate prin plafonare în efectul plafonării în preț.

Rep: E clar că Guvernul încearcă să facă rost de bani în această perioadă dificilă nu doar pentru România, ci la nivel internațional. Am văzut că se vorbește de impozitul diferențiat. Președintele PSD Marcel Ciolacu spune că România va ajunge la impozitarea progresivă. Ce înseamnă impozitarea progresivă? Cât de fezabilă este ea pentru România și renunțarea la cota unică?

MC: Pentru început trebuie să repet ceea ce spun de câtva timp. În perioade de criză, mai ales în perioade de criză profundă, așa cum este acum, nu se fac modificări ale Codului Fiscal. Efectele sunt dezastruoase. Dacă discutăm despre această intenție, discutăm despre anii care vin. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că se aplică la diferite trepte de venit, nu de salarii, anumite cote de impozitare. E aplicabilă? Nu e aplicabilă acum în România. Vă spun de ce. Impozitarea veniturilor cere o evidență extraordinar de atentă, de corectă și de extinsă a veniturilor pe care le are fiecare cetățean, fiecare firmă. România nu dispune de o astfel de evidență. Nici nu poate să dispună în prezent pentru că nu are capacitatea nici informatică, nici logistică de a face așa ceva. Am văzut că există lucruri simple, care nu au fost rezolvate. Spre exemplu, nici până în momentul de față Guvernul nu știe câte facturi au fost greșite la electricitate și la gaze. Nu a putut să le numere. Alte țări care au trecut la așa ceva au muncit ani de zile ca să ajungă în perioada în care au putut să o aplice. Iar în cele mai multe cazuri, pentru că cetățeanul, din mediul rural sau de unde este el, nu poate să își calculeze veniturile, nu știe cum să facă deducțiile, în acele țări a apărut o meserie aparte, cel care calculează venitul fiecărui cetățean. Sunt firme care fac acest lucru.

Rep: Riscați un fel de prognostic? Cât de mult credeți că se va înrăutăți această criză? Cu ce efecte asupra economiei și mai ales a populației?

MC: Deocamdată sunt destul de temător în legătură cu extinderea crizei. Ar fi fost normal să apară un program anti-criză pe lângă acest program social. Acest program anti-criză ar fi trebuit să conțină măsuri economice. Aceste măsuri economice trebuiau să meargă pe trei paliere. În principal trebuiau să rezolve problema costurilor la energie, care nu s-a rezolvat. Ne vom trezi în toamnă sau în iarnă cu costuri și mai mari. A doua direcție este costul alimentelor deoarece noi importăm foarte mult pentru mâncarea zilnică, între 60% și 70% din mâncarea de pe mesele noastre. Mese normale, nu mâncăm caviar sau foie gras. Alimentele sunt din import. Iar prețurile din economia globală la alimente sunt din ce în ce mai înalte, iar noi importăm inflația o dată cu aceste alimente. Ar trebui să existe o preocupare, care știu că este, dar nu știu în ce măsură avansează, de producere în țară a cât mai multe produse alimentare, de prelucrare în țară a cât mai multor produse agricole, așa încât pe piață să apară mărfuri românești, care să diminueze importul. Iar a treia direcție este protejarea și sprijinirea mediului de afaceri, indiferent că este capital străin sau românesc pe teritoriul acestei țări. De ce? Ca să protejăm locurile de muncă. Dacă nu protejăm locurile de muncă în toamnă sau în iarnă vom avea un număr atât de mare de șomeri ca urmare a falimentelor încât și situația socială se va deteriora.

Rep: Am văzut că se vorbește de acea taxă de solidaritate de 0.5% pentru companiile foarte mari, cu cifre mari de afaceri...

MC: Nu este o măsură bună. Companiile mari în momentul de față în România sunt necesare mai mult decât aerul. Aceste mari companii aduc în România nu numai capital și tehnologie, dar și locuri de muncă. Dacă noi, acum, ne apucăm și impozităm, spre exemplu, Dacia Mioveni numai ca să băgăm bani la buget, o să fim în situația în care Renault va decide să plece în altă țară cu automobilul electric. Acum nu trebuie să îi impozităm. Trebuie să îi lăsăm să de dezvolte. Când vom ieși din criză ne putem gândi și la așa ceva. Dar deocamdată trebuie să supraviețuim. Ori, marile companii sunt cele care ne dau mai mult aer de supraviețuire decât micile companii. Ni se spune acum să îi apără pe cei care sunt în dificultate. Să îi apărăm, sigur că da, pe oamenii săraci, dar nu ei vor salva economia

Ascultă:

 
Mircea Coșea, despre măsurile anti-criză