Panourile solare, soluția Balcanilor de Vest la criza energetică

man-worker-firld-by-solar-panels.jpg

Panouri fotovoltaice
Panouri fotovoltaice
Sursa imaginii: 
Freepik.com

Guvernele din Balcanii de Vest caută soluții pentru a face față crizei energetice: Serbia inaugurează prima centrală solară, iar guvernul Macedoniei de Nord propune cetățenilor să-și instaleze panouri fotovoltaice pe casă pentru a avea electricitate mai ieftina. Executivul de la Skopje este pregătit să plătească o treime din costul instalației. 

Ministrul Economiei din Serbia, Andjelka Atanaskovic, a inaugurat o centrală solară construită în regiunea Petrovac na Mlavi din estul Serbiei, scrie www.politika.rs.

„Este prima centrală solară pe care Uniunea Europeană o promovează prin Pactul Verde (...) UE a recunoscut programul nostru de achiziție de echipamente și a donat 10 milioane de euro care pot fi folosiți epentru instalarea panourilor solare. Ne așteptăm ca după acest prim exemplu, mai multe companii să aplice și să folosească aceste fonduri pentru a instala panouri solare pe clădirile lor,” a spus Atanaskovic.

„Oficialul a subliniat că statul intenționează să răspundă provocărilor iernii viitoare bazându-se pe propriile capacități și pe parteneriate internaționale și a adăugat că centrala solară (...) este un pas  în avans în această direcție.”

„Strategia de politică industrială pentru perioada 2021-2030 include măsuri speciale de sprijinire a utilizării tehnologiilor verzi în industrie și în economie, a adăugat  Atanaskovic.”

Guvernul nord-macedonean sugerează cetățenilor să instaleze panouri fotovoltaice pe case

„Fotovoltaice pentru a ieși din criza energetică și electricitate mai ieftină,” este un titlu din www.slobodnaevropa.mk.

„De la 1 iulie a acestui an, cetățenii vor putea instala pe acoperișurile caselor sisteme fotovoltaice cu o capacitate de până la 6 kw/oră pentru a genera electricitate.”

Guvernul va oferi cetățenilor care vor instala panouri fotovoltaice, subvenții de până la 30% din cosuri, suma maximă care poate fi decontată fiind de de 62.000 de denari, adică 1.000 de euro.

Publicația scrie că investiția într-o instalație care produce 6kw/oră ar fi de aproximativ 4.000 de euro și s-ar amortiza într-o perioada de trei până la cinci ani.

„În ceea ce privește criza energetică și creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie electrică, experții în energie susțin că fotovoltaica permite economii semnificative de energie electrică, în special pentru gospodăriile care consumă energie electrică zilnic.”

Bulgarii nu se înțeleg între ei cu privire la deblocarea aderării Macedoniei de Nord la UE

Politicienii bulgari nu reușesc să se înțeleagă asupra calendarului de discuții privind propunerea președinției franceze în legătură cu deblocarea procesului de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Bulgaria se opune prin drept de veto din cauza unor probleme legate de istoria comună a celor două țări și a limbii vorbite în Macedonia de Nord. Sofia spune că este vorba despre limba bulgară cu anumite diferențe, în timp ce Skopje susține că locuitprii țării vorbesc o limbă diferită.

„Guvernul condus de Kiril Petkov a respins propunerea lui Boyko Borissov (fostul premier al Bulgariei, n.r.) de a aproba mai întâi propunerea președinției franceze de a debloca procesul de aderare, după care propunerea să fie discutată de Adunarea Națională (...).”

Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Lena Borislavova, a declarat pentru Dnevnik „că premierul Kiril Petkov nu va renunța la formula anunțată în mod repetat: trecerea propunerii mai întâi prin comisia parlamentară pentru politică externă, apoi prin sala de plen, unde aceasta va primi sprijin larg, apoi în Consiliul de Minștri.”

„Abordarea lui Petkov este controversată,” scrie publicația deoarece, conform Constituției, politica externă a Bulgariei este condusă de guvern și nu de Adunarea Națională.

 

Au constribuit la Revista Presei Europa Plus:

Kristina Radojkovici, Serbia

Neli Atanasova, Bulgaria

Renata Janevska, Macedonia de Nord