Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Efectul înșelător al inflației asupra bugetului de stat

calcule_grafic.png

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Datele bugetului, după primele cinci luni ale anului, sunt neașteptat de bune. Parcă, o mică minune s-a întâmplat cu bugetul de stat. De fapt, minunea are un nume: inflația.

Concret, veniturile bugetare au crescut față de anul trecut cu 21,5%, un ritm de-a dreptul spectaculos. Dar, entuziasmul trebuie temperat dacă luăm în calcul inflația, în sensul că o creștere a veniturilor bugetare cu 21,5% în condițiile unei inflații de 14,5%, nu mai este deloc extraordinar. Nu se poate gândi în logica regulii de trei simplă, în sensul că inflația nu se regăsește în totalitate în avansul încasărilor bugetare, din simplul motiv că unele surse de creștere nu au fost potențate de inflație, precum este cazul impozitului pe dividende sau a veniturilor nefiscale.

Dar, încasările din TVA au crescut cu aproape 30%. Ceea ce este foarte mult. Plecând de la ideea că rambursările de TVA au continuat în ritm normal, fără să existe amânări de plată, putem vedea cel mai bine impactul inflației asupra creșterii veniturilor bugetare. Este clar că o creștere atât de mare a încasărilor din TVA vine atât din creșterea consumului, cât și, evident, din inflație.

Dacă scădem din creșterea veniturilor bugetare rata inflației ajungem la un ritm de 7%, de-a dreptul modest. Este clar că inflația a ajutat la creșterea veniturilor bugetare, ceea ce nu înseamnă că guvernul nu își dorește o scădere a inflației, dar până să aibă loc o calmare a creșterii prețurilor și tarifelor, Finanțele publice profită de moment.

Un indicator despre care se vorbește mai puțin, dar menționat de nota anexată cifrelor execuției bugetare, este cel referitor la diferența care există între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și creșterea fondului de salarii pe economie. Datele arată că ritmul de creștere a impozitelor plătite către buget, 10,6%, a fost mai mic decât cel al creșterii salariilor, 11,5%. Diferența vine, probabil, din excepțiile de la plata impozitului pe salarii, tot mai multe, care există în legislația din România.

Care a fost evoluția cheltuielilor bugetare?

La majoritatea capitolelor bugetare se înregistrează creșteri. Astfel, cheltuielile de personal au urcat cu 4,6% față de anul precedent, ca urmare a creșterii salariilor și a numărului de angajați din sectorul public. La acest capitol ar mai trebui remarcat că la nivelul economiei creșterea fondului salarial este cu 11,5%, ceea ce arată că sectorul privat a avut o dinamică mai mare decât cel public în materie de angajați și de creștere a salariilor.

Creșterile de cheltuieli continuă. La capitolul bunuri și servicii, ritmul de creștere este cu aproximativ 17%, cele cu dobânzile au explodat pur și simplu, fiind cu peste 50% mai mari decât anul precedent. Creșterea era previzibilă într-un climat intern și internațional de majorare a nivelului dobânzilor, dar ritmul rapid este de-a dreptul îngrijorător, mai ales dacă avem în vedere nivelul ridicat de împrumuturi realizat de stat în ultimii ani.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 17,8%. Nici nu se putea altfel, în condițiile în care punctul de pensie a crescut la începutul anului cu 10%, pensia minimă a crescut de la 800 la 1.000 lei, a fost acordat un ajutor financiar pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1.600 lei și, de asemenea, au crescut alocațiile pentru copii.

Cheltuielile cu subvențiile au crescut cu 56%, iar singurul capitol de cheltuieli care înregistrează o scădere este cel privind investițiile. O veste bună care vine pe această temă, a investițiilor, este aceea că fondurile europene au o pondere mai mare decât cele interne.

Inflația a salvat, măcar pentru moment, deficitul bugetar: 21 miliarde lei, față de 26 miliarde lei anul trecut și 1,57% din PIB, față de 2,22% din PIB, în anul 2021. Datele bugetare arată decent, dar uneori pot fi înșelătoare. Pot să nu reflecte, pe de-a întregul, problemele din economie.

 
Rubrica Economia Reală din 27 iunie 2022