Premieră: înțelegere „între gentlemani” între stat și firmele petroliere. Va funcționa?

Este o premieră pentru România, în sensul că nu va exista un act normativ care să oblige companiile să reducă prețul de vânzare din retail, ci firmele vor acționa ca urmare a „rugăminții” adresată de Guvern.

Sunt câteva întrebări care apar în acest context. Se vor conforma companiile de distribuție din sectorul petrolier cererii reprezentanților la vârf ai statului? Dacă da, de ce ar face acest gest de a pierde bani și implicit profit pentru acționari? Dacă, nu, riscă firmele ceva în relația cu statul?

Dificile întrebări, grele răspunsuri.

Mai întâi de toate, trebuie spus că metoda este de inspirație franceză. Începând cu luna mai până în iulie, guvernul francez a aplicat aceeași metodă, adică a redus prețul la pompă cu 18 eurocenți pentru fiecare litru de benzină sau motorină. Este posibil ca măsura să fie prelungită până la sfârșitul anului. Discountul este suportat de bugetul de stat și de companii, tot ca urmare a înțelegerii dintre reprezentanții guvernului și cei ai firmelor.

În Franța a funcționat, va funcționa și în România?

Să privim cadrul general. În Europa de Vest, există un parteneriat între stat și investitori. Fiecare își respectă atribuțiile și, în principiu, relația dintre cei doi parteneri este corectă, cu excepțiile care confirmă regula. De aceea, o cerere a statului către mediul de business este corect înțeleasă, în sensul că nu se poate refuza, dar, probabil, cândva, se vor găsi mijloacele pentru ca statul să se revanșeze. Este ca “o înțelegere între gentlemani” în care fiecare parte își respectă cuvântul dat.

În România, situația este diferită față de Occident în ceea ce privește relația dintre stat și companii. Există dialog, dar, în cele mai multe cazuri, politicienii ascultă ce spun reprezentanții companiilor și fac tot ca ei. În România, este dificil să existe predictibilitate în ceea ce privește legislația care afectează mediul de afaceri. An de an, companiile se trezesc cu modificări fiscale care se aplică, practic, „peste noapte”.

Nu este doar atât. De multe ori, bugetul de stat își reglează cheltuielile curente prin amânarea rambursării de TVA către firme. În plus, companiile străine se află de ani de zile sub tirul acuzațiilor. Fie că otrăvesc consumatorii, fie că scot profiturile din țară, fie că exploatează forța de muncă la salarii mici, toate relele economiei locale au fost puse în cârca firmelor cu capital străin. Fără, însă, să existe nicio probă concretă care să dovedească acuzațiile.

În acest context, companiile străine, care dețin majoritatea absolută pe piața distribuției de carburanți din România au motive destule să nu răspundă cererii guvernului de a acoperi 25 de bani din prețul unui litru de carburant. Cu toate acestea, este foarte probabil că marile companii vor respecta doleanța guvernului. Firmele știu regulile jocului de la ele de acasă și nu vor ezita să le aplice și în România.

Reducerea prețului la pompă este un amestec de responsabilitate socială cu înțelegerea situației în care se află economia autohtonă. Într-un fel este o declarație de bune intenții pentru guvern.

Nu cred că managerii companiilor petroliere sunt speriați de eventuale controale pe care fiscul sau alte instituții ale statului ar putea să le facă în cazul în care vor refuza să aplice reducerea de preț. Toată lumea știe că o cerere a guvernului este bine să fie respectată. Această premieră, colaborarea benevolă dintre Executiv și mediul de business, poate fi un nou început în dialogul dintre sectorul public și cel privat.