Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ungaria: Forintul o ia la vale. Banca Națională intervine

viktor_orban.jpg

Premierul Ungariei, Viktor Orban
Sursa imaginii: 
REUTERS/Heinz-Peter Bader

Pe lângă inflație, Ungaria se confruntă și cu devalorizarea monedei naționale. De curând, cursul a depășit pragul psihologic de 400 de forinți pe euro. Banca Națională a mărit vertiginos dobânda de referință, dar fără rezultat.

 

Marți, Banca Națională a Ungariei a decis o majorare neașteptat de mare a dobânzii de referință, cu 1,85%. Anterior, analiștii prognozau o mărire de 0,5%, deci procentul de 1,85% este deosebit de ridicat, ca și nivelul la care a ajuns dobânda de referință, 7,75%. Comparativ, dobânda în Polonia este de 6%, iar în România, 3,75%. Decizia Băncii Naționale Ungare a fost argumentată prin necesitatea reducerii inflației. Luna trecută, aceasta a fost de 10,7%, o cifră neobișnuit de mare pentru economia ungară, dar încă mult sub cea din regiune: 13,9% în Polonia și 14,49% în România.
Un alt țel, nedeclarat de Banca Națională, a fost stoparea devalorizării monedei naționale. În iunie anul trecut, cursul valutar era de 350 de forinți pe euro, însă de un timp s-a stabilizat în jurul a 395-399 de forinți, ba chiar a trecut de 400. După anunțul măririi dobânzii, cursul a scăzut pentru scurt timp la 397 de forinți, după care s-a apropiat din nou de 399.
Revenind la inflație, aceasta nu pare să se oprească. Deși dobânda de referință a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, inflația va crește în continuare, conform estimărilor Băncii Naționale, ajungând undeva între 11 și 12,6% anul acesta.
Pentru o imagine completă, să analizăm și evoluția și perspectivele PIB-ului ungar. Conform prognozei firmei de consultanță GKI, anul acesta creșterea economică va fi de 3,5-4%, însă anul viitor va scădea la 2,5-3%. E adevărat că în primul trimestru al acestui an, creșterea a fost de 8,2%, însă nu este mult, dacă avem în vedere că baza cu care o comparăm este una cu o economie blocată de pandemie. În plus, guvernul a cheltuit mult de la bugetul de stat înaintea alegerilor din aprilie, cheltuieli care au avut în mare parte scopuri electorale și au dus la creșterea deficitului. În ce privește evoluția cursului valutar, aceasta depinde în mare măsură de negocierile cu Uniunea Europeană. Dacă se va ajunge la un acord și vor intra fondurile PNRR, atunci forintul se va aprecia. În caz contrar, cursul va putea crește și mai mult, afirmă GKI.
Un alt element care afectează economia ungară este lipsa tot mai mare de carburanți. În noiembrie anul trecut, prețul petrolului Brent era în jur de 80 de dolari pe baril, iar acum, 120. Plafonul stabilit de guvern este mult sub prețul de piață, iar companiile de petrol reduc producția pentru a reduce pierderile cauzate de obligația de a vinde în pierdere. Dar există și alte riscuri. Singura rafinărie care produce acum pentru piața ungară aparține companiei MOL. Dacă se defectează, aceasta va duce la probleme uriașe. Apoi, mare parte a petrolului care alimentează rafinăria vine printr-o conductă care trece prin zonă de război. Dacă conducta va suferi un atac, atunci alimentarea Ungariei cu petrol se va opri. Rezervele strategice de petrol sunt suficiente pentru 90 de zile. MOL și OMV au anunțat deja limitarea vânzărilor de carburanți către populație la 50 de litri pe mașină, ceea ce e mai puțin de un rezervor. Conform informațiilor din piață, sute de benzinării se confruntă cu o aprovizionare insuficientă de carburanți.

 
Corespondentul RFI la Budapesta, Balasz Barabas