Un semestru de coșmar

Nici în Europa lucrurile nu au stat mai bine, toți indicii de pe piețele importante înregistrând scăderi. De exemplu, indicele Bursei de la Paris a scăzut anul acesta cu 17%. În total, indicele compozit Morgan Stanley, care strânge cotațiile de pe toate piețele mondiale, a scăzut cu 20%, ceea ce înseamnă că de la începutul anului, de pe burse s-au evaporat nici mai mult, nici mai puțin decât 17.000 miliarde dolari.

Desigur, analiștii financiari nu uită să amintească faptul că scăderea burselor a venit după creșterile mari din ultimii ani, când indicii și unele acțiuni au atins recorduri istorice.

Acele vremuri s-au dus. Acum, unii dintre investitorii pe piețele bursiere și-au mutat o parte din bani către dolari și instrumente bancare, acolo unde dobânzile au început să crească.

Bursele americane și europene transmit, fără îndoială, un mesaj despre starea economiei. De altfel, ce ar putea să meargă bine în economie atât timp cât pandemia a coborât rapid indicatorii economici și apoi i-a urcat brusc, inflația a explodat, războiul din Ucraina schimbă harta relațiilor comerciale la nivel mondial și prețurile materiilor prime energetice au pus toate sectoarele economice sub presiune?

Acestea sunt elemente fundamentale ale economiei, de ele depind prețurile tuturor mărfurilor și serviciilor și rata inflației înaltă din economia mondială ne arată că efectele în lanț s-au declanșat.

Sunt și alte semne ale economiei care îngrijorează. Este vorba despre încetinirea pieței imobiliare americane, dar, mai ales, despre un început de disponibilizări în rândul unor companii. Agenția Reuters informează că managerii unor companii mari au anunțat că vor începe să scadă cheltuielile și să reducă locurile de muncă. Alte companii amână planurile de investiții sau achizițiile de noi firme.

Semne rele

Toate aceste evoluții ne arată ca semnele unei crize. Să urmărim înlănțuirea evenimentelor: bursele sunt în scădere accentuată, piața imobiliară americană stagnează sau chiar numărul autorizațiilor de construcție este în scădere și unele companii încep să „înghețe” investițiile și chiar să disponibilizeze angajați. Este o descriere pas cu pas a declanșării unei crize.

Intrarea în recesiune îi îngrijorează pe investitori și nu doar pe cei de pe burse, ci și pe investitorii direcți. Discuția despre recesiune este, în acest moment, cea mai aprinsă. Deja oficiali ai băncilor centrale importante, Statele Unite ale Americii și zona euro, bat a propos-uri cu privire la o apropiată recesiune tehnică. Așteptarea unei recesiuni nu face decât ca investitorii să fie și mai reticenți în ceea ce privește dezvoltarea business-ului și îi determină pe mulți să facă un pas în spate.

De asemenea, o bună parte din planurile de investiții sunt oprite. Nu sunt deloc cele mai bune vești, dar climatul din economia mondială îi determină pe cei mai mulți manageri de companii sau simpli cetățeni să devină mai prudenți cu cheltuielile pe care le fac.

Există două abordări radical opuse. Prima, optimistă, anticipează că băncile centrale vor ține inflația sub control și chiar vor reuși să coboare rata inflației la 2%, nivel la care toată lumea se simte confortabilă, a doua abordare, mai pesimistă, arată că scăderile de la Burse nu sunt decât începutul și că vor continua în următoarea perioadă.

De asemenea, îngrijorează faptul că inflația îi determină pe consumatori să cheltuiască mai puțin. Indiferent de cum vor evolua indicatorii economici, că va fi recesiune sau criză, un lucru este clar: firmele și cetățenii trebuie să se aștepte la vremuri grele.