Noua stație de tratare a gazelor naturale de la Vadu, un pas către independența energetică față de Rusia (reportaj France24)

gaze_naturale.jpg

Noua stație de tratare a gazelor naturale de la Vadu, județul Constanța, 28 iunie 2022
Sursa imaginii: 
Andrei PUNGOVSCHI AFP via France24

Invizibil, dar prețios: gazul din Marea Neagră își croiește drum printr-un labirint de conducte nou-nouțe, alimentând speranțele României de a renunța la aprovizionarea din Rusia, scrie France24 care preia un reportaj realizat de AFP în România.

La Vadu, nu de parte de Năvodari, județul Constanța, unde o uzină de prelucrare a gazelor naturale a fost inaugurată marți cu mare fast, Mark Beacom, directorul general al companiei Black Sea Oil and Gas (BSOG), nu ascunde provocările unei astfel de extracții, în condițiile în care conflictul din Ucraina este în imediata apropiere.

"Există cu siguranță un impact: au fost detectate mine în apropierea platformei noastre, avioane și nave de război trec prin zonă", se îngrijorează el.

Însă România este mândră să fie un exemplu în domeniu pentru Europa.

Premierul Nicolae Ciucă, care a participat la ceremonia inaugurării, a salutat acest lucru ca fiind "un pas decisiv pentru asigurarea securității energetice (...) în condițiile în care livrările internaționale de gaze sunt amenințate de război".

Deținută de Carlyle International Energy Partners, cu sediul în SUA, și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), compania a început în urmă cu două săptămâni forajul în câmpurile submarine, fiind primul proiect dezvoltat în sectorul românesc al Mării Negre în ultimii 30 de ani.

Platforma sa de foraj, rezultatul unei investiții de 400 de milioane de dolari, furnizează 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi, adică "10% din necesarul de gaz al României".

BSOG (Black Sea Oil & Gas ) se așteaptă să exploateze acest zăcământ timp de aproximativ zece ani.

"Producția locală"

"Astăzi, ne confruntăm cu o urgență în ceea ce privește securitatea aprovizionării. Trebuie să lăsăm vechiurile obiceiuri și să începem să producem local", a declarat pentru AFP Thierry Bros, expert în energie și climă la Sciences Po Paris.

"Trebuie să relansăm proiectele din Marea Neagră, producția de gaze din Norvegia, în Marea Britanie trebuie să ne gândim la lansarea producției de gaze de șist și în Franța producția de gaze de mină", a spus el.

În acest demers de emancipare față de Moscova, dl Beacom speră că infrastructura "de ultimă generație" construită de compania sa va fi utilizată pentru viitoare proiecte de gaz sau pentru dezvoltarea energiei regenerabile în Marea Neagră.

BSOG deține două concesiuni la aproximativ 120 km în largul coastelor românești, o parte din care, în mod ironic, a fost atribuită Bucureștiului în 2009 de către Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga, care a pus capăt unei vechi dispute cu Ucraina.

Această țară balcanică, o excepție în cadrul Uniunii Europene, dispune de importante rezerve onshore și offshore, dar trebuie totuși să apeleze la Rusia în timpul iernii pentru a-și acoperi aproximativ 20% din consum.

Deși România estimează potențialul offshore la 200 de miliarde de metri cubi de gaze, investitorii sunt precauți.

Sfârșitul energiei garantate?

Compania austriacă OMV și partenerul său român Romgaz, care tocmai au preluat ștafeta de la gigantul american ExxonMobil, nu au decis încă dacă vor continua proiectul Neptun Deep, despre care se estimează că ar putea conține între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.

Bucureștiul speră ca cele două grupuri să înceapă extracția încă din 2026, ceea ce ar permite țării "să devină total independentă din punct de vedere al gazelor" și chiar să exporte surplusul către vecini, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Acest lucru ar reprezenta un câștig semnificativ pentru România, una dintre cele mai sărace țări din UE: un studiu din 2018 al firmei de audit Deloitte a evaluat veniturile guvernamentale la 26 de miliarde de dolari în perioada de 23 de ani de funcționare preconizată.

După multe tergiversări, Parlamentul a modificat în cele din urmă, în luna mai, o lege nefavorabilă investițiilor offshore, ceea ce a determinat în special ExxonMobil să se retragă de la Neptun Deep la sfârșitul anului 2021, după ce a investit acolo aproximativ 2 miliarde de dolari împreună cu OMV.

"Dacă vrem să câștigăm împotriva rușilor, avem nevoie de energie", spune dl Bros, estimând că zilele de "energie garantată" în UE s-ar putea să se fi încheiat.

"Impactul asupra modului nostru de viață va fi extrem de important", a subliniat el, iar dacă nu vor fi implementate alte soluții, "cetățenii noștri, afectați de inflație și de criza economică, se vor îndepărta de Ucraina".

 

Traducere de Vrabii Nadina, după articolul postat de France 24