Micile beneficii de moment ale unei viitoare recesiuni

crestere_economica.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Economiștii au început să vorbească despre recesiune. Semnele sunt destul de clare și ele pot fi sesizate prin scăderea burselor în Statele Unite ale Americii și în Europa, prin scăderea pieței imobiliare americane și prin chiar teama companiilor de scădere a pieței care se manifestă prin disponibilizări ale angajaților.

Foarte curând recesiunea ar putea fi confirmată de datele macroeconomice ale economiei americane și probabil de cele ale unor economii europene. De altfel, indicatorii macroeconomici, prin metodologia de raportare și de calcul, sunt publicați cu întârziere față de evoluția din economie, ceea ce face ca zona micro să se reflecte în oglinda macro cu o diferență de câteva luni.

Este relevant ce s-a întâmplat ieri pe piața țițeiului. Într-o zi, prețul petrolului american a scăzut cu 12% până la 96,7 dolari pentru un baril. Aceeași evoluție a avut-o și țițeiul Brent, indicatorul european, care a scăzut tot cu 12% ajungând la sub o sută de dolari pentru un baril. Aceste scăderi sunt puse pe seama fricii de recesiune, respectiv, pe scăderea consumului, inclusiv de petrol.

Imediat au apărut și calculele istorice, în sensul că analiștii internaționali arată că a fost a treia cea mai mare scădere a cotațiilor țițeiului începând din anul 1988, momentul în care s-au înființat contractele futures.

Lucrurile sunt destul de clare. Confruntate cu creșterea destul de rapidă și de durată a ratei inflației, băncile centrale din economiile mari au schimbat politica monetară, adică au crescut dobânzile. Rezerva Federală americană a făcut deja mișcarea de urcare a dobânzii, iar luna aceasta urmează să aibă loc și în zona euro, prin Banca Centrală Europeană.

Pentru a limita inflația, băncile centrale au majorat ratele de dobândă și au oprit programele de cumpărare de active, de fapt, programe prin care se trimiteau bani în economie. Inversarea de tendință, prea lentă după unii, prea brutală, după alții, îi face pe investitori să se teamă că noua politică a dobânzilor va afecta creșterea și prin urmare consumul, inclusiv de țiței. Dar, logica este valabilă nu doar pentru țiței, ci pentru multe alte produse, fie alimentare, fie industriale.

România nu face excepție

Ieri, Banca Națională a decis o creștere a ratei de dobândă de politică monetară cu un punct procentual, până la 4,75%. După decizia luată de Consiliul de administrație al BNR, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu a participat la o conferință de presă. Isărescu a vorbit despre momentul pe care îl traversează economia mondială și implicit cea locală.

Guvernatorul BNR a explicat că economia globală iese dintr-o perioadă de represiune financiară, un fenomen definit prin emisiune monetară masivă și prin dobânzi mai mici decât inflația. Iar schimbarea ridică probleme. Multe probleme, amplificate și de inflație.

Creșterea prețurilor energetice este una din cauzele inflației. Mugur Isărescu spune că prețurile țițeiului, gazelor naturale și combustibililor au un dublu efect, inflaționist și recesionist, în același timp. Este destul de ușor de înțeles. Explozia prețurilor materiilor prime energetice alimentează atât inflația, prin transmiterea către toate mărfurile și serviciile, cât și recesiunea, prin presiunea pe care o aduce creșterea prețurilor asupra cifrei de afaceri și profitului companiilor.

Pentru România, o soluție minune, menționată de raportul BNR, care încurajează creșterea economică fără a alimenta inflația, este utilizarea fondurilor din planul național de redresare și reziliență. Virtuțile acestor bani sunt că ei se îndreaptă către investiții, deci nu spre consum, și primirea lor este însoțită de un pachet de reforme.

În economia mondială, scăderea prețului țițeiului poate fi doar un simplu foc de paie, în sensul că analiștii pieței nu s-ar mira ca prețurile să crească în perioada următoare. Părerile sunt împărțite. Unii analiști bancari prognozau zilele trecute un preț record pentru țiței, alții estimează că, în cazul recesiunii, petrolul ar putea ajunge anul viitor la numai 45 dolari barilul. Diferențele sunt mari, pe măsura incertitudinilor din economie.

 
Rubrica Economia Reală din 7 iulie 2022