Guvernul îi tratează pe antreprenori cu prezumția de vinovăție

Prevederea a mai fost aplicată în perioada august 2017 până la sfârșitul anului 2019. Și atunci, și acum, norma legală a dat naștere unor controverse majore pe marginea temei privind eficiența introducerii acestei măsuri. Adică, mai exact, specialiștii se întrebau: cum va reacționa economia? Va aplica această regulă sau va căuta soluții pentru a o evita. Pentru că în multe situații managerii sau acționarii companiilor din economia reală nu acționează deloc așa cum crede guvernul.

Una este ca ministrul finanțelor să creadă că aplicarea noii măsuri, respectiv, desființarea din punct de vedere fiscal a contractelor de tip part-time pentru salarii mici, va aduce bani la buget și va disciplina mediul economic. Alta, este să se întâmple și în realitate.

Cine sunt cei afectați de noua prevedere legală?

În primul rând, sectorul privat, pentru că aici se află cei mai mulți angajați cu salarii minime. În al doilea rând, vor fi afectați angajații cu salarii mici care lucrau efectiv cu o jumătate de normă. Să remarcăm că este vorba despre angajații cu salarii mici și care, în principiu, prestează munci necalificate. De fapt, în loc să fie ajutați, salariații cu venituri mici s-ar putea să fie loviți.

În ce fel? Reacția antreprenorilor în fața acestei decizii va fi renunțarea la o parte din salariații conpaniei. De altfel, mass-media a anunțat deja că unele companii au disponibilizat o parte din personalul de curățenie. În felul acesta, o măsură care își propune să îi apere pe cei cu venituri mici ar putea să aibă un efect contrar.

De ce s-a gândit Guvernul să reintroducă regula fiscală din anul 2017? Principalul motiv este lipsa de încredere în companii, dar și în instituțiile statului care ar trebui să controleze aplicarea legislației muncii. De aceea, guvernul acționează pe baza prezumției de vinovăție. Adică, îi penalizează pe toți doar pentru că unii driblează legea.

Salarizarea part-time este din nou desființată

Este posibil ca o parte din contractele de muncă să fie mascate în contracte part-time. Aceasta este o metodă a antreprenorilor de a-și reduce cheltuielile pe muncă plătite în contul angajatului către stat. Dar nu toată lumea procedează în felul acesta, iar cei corecți sunt penalizați de noua și vechea prevedere legală. De exemplu, din punct de vedere fiscal, salarizarea part-time este din nou desființată, așa cum s-a întâmplat și în anul 2017.

Datele bugetare din anii 2017 și 2018, atunci când s-a aplicat aceeași normă legală, arată că încasările bugetare nu au crescut semnificativ. Va reuși guvernul, de data aceasta, să strângă mai multe venituri la buget ca urmare a aplicării noii prevederi? Este greu de spus, pentru că experții arată că este posibil ca efectul să fie aproape zero.

Unii specialiști au făcut un calcul. Munca subdeclarată se poate sancționa cu amendă între 8.000 lei și 10.000 lei, iar pentru fiecare persoană identificată că lucrează „la negru” amenda este între 10.000 lei și 15.000 lei.

Instituțiile statului cu atribuții în domeniu nu reușesc să identifice aceste situații, iar atunci când îi descoperă pe unii angajați, se limitează să penalizeze firma cu un avertisment. În aceste condiții este mai favorabil din punct de vedere economic pentru o companie să practice munca „la negru”, pentru că șansele de a fi descoperiți și amendați sunt destul de mici.

În concluzie, aplicarea unor măsuri care pleacă de la prezumția de vinovăție a antreprenorilor, pot să nu fie validate de practică. Guvernul are în mână „pâinea și cuțitul” legislației, dar acest lucru nu garantează că firmele nu vor găsi soluții pentru a evita presiunea care vine de la stat.