Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Joaca de-a uite gazele, nu sunt gazele rusești

nord_stream.jpg

Instalații de la capătul de pe teritoriul Rusiei al conductei Nord Stream II, finalizată în septembrie 2020. După declanșarea invaziei rusești din Ucraina este foarte posibil (și chiar probabil) ca această uriașă lucrare de infrastructură, în care s-au investit miliarde de euro, să nu intre în funcțiune niciodată...
Sursa imaginii: 
© Nord Stream 2 / Igor Kuznetsov

Astăzi, ar trebui să fie reluată aprovizionarea Europei cu gaze rusești prin gazoductul Nord Stream 1. Dacă este să-i credem pe oficialii ruși, conducta a trecut în ultimele luni prin lucrări de întreținere și reparații și din această cauză gazele din Rusia au fost oprite.

Ieri, operatorul german a transmis într-un comunicat public că transportul prin gazoductul Nord Stream 1 va fi reluat la nivelul de dinainte de reparații, adică la 40% din capacitate. Desigur, lucrurile se pot schimba. Rusia poate modifica politica de aprovizionare prin conducta care aduce gaze în Europa, așa cum a făcut-o de mai multe ori în ultimul timp.

Dacă, însă, Rusia ar opri aprovizionarea cu gaze prin Nord Stream 1, economia germană ar fi lovită direct. Într-un raport recent al Fondului Monetar Internațional (FMI) se arată că o oprire a gazului din Federația Rusă ar reduce PIB-ul Germaniei cu 1,5% anul acesta, cu 2,7% anul viitor și cu 0,4% în anul 2024, față de situația în care aprovizionarea cu gaze din Rusia s-ar menține la nivelul de 40%-50%.

Pe mai multe gaze rusești nu se poate miza. Dimpotrivă, situația livrărilor va fi, în continuare, nesigură. În luna iunie, compania Gazprom, invocând lucrările de reparații, a redus fluxul de gaze cu 60% și l-a oprit definitiv la jumătatea lunii iulie.

O turbină Siemens a fost, într-adevăr, în reparații, ceea ce arată că probleme tehnice există la Nord Stream 1, dar Moscova se poate prevala de aceste defecțiuni pentru a opri livrările de gaze spre Europa.

Turbina Siemens a fost reparată în Canada, a fost trimisă duminica trecută în Germania și de acolo înapoi în nord-vestul Rusiei, pentru a fi montată. Președintele rus a dat asigurări că Gazprom își va îndeplini obligațiile asumate prin contracte față de clienții săi.

Dar, mai pot fi crezute afirmațiile lui Putin?

Mai ales că, de când a început războiul din Ucraina, declarațiile oficialilor ruși au fost extrem de controversate, având o logică mai degrabă de tip sovietic decât specifică normelor economiei de piață.

De-a șoarecele și pisica

Totul este relativ cu gazele din Rusia. Azi, sunt. Mâine, nu mai sunt. După ce a declarat că Gazprom își va respecta obligațiile contractuale, Vladimir Putin a precizat și că o a doua turbină a gazoductului va intra în reparații în ultima parte a lunii iulie. Este ușor de înțeles că o scoatere de funcțiune a celei de-a doua turbine va însemna o nouă oprire a gazoductului Nord Stream 1.

Ne aflăm în fața unui joc de-a șoarecele și pisica făcut de ambele părți. Este clar că statele europene, care au promovat sancțiunile alături de SUA, își propun să renunțe la aprovizionarea cu gaze naturale și țiței din Rusia. Rațiunile sunt clare: pe de o parte, Rusia va fi lipsită de banii încasați din materiile prime energetice, pe de altă parte, războiul din Ucraina a arătat că Rusia nu mai poate fi un partener comercial pentru Uniunea Europeană.

În ceea ce privește Rusia, este clar că și-ar dori să închidă și mâine robinetul de gaz către Europa, pentru că daunele economice cauzate statelor membre ale Uniunii Europene ar fi substanțiale. Dar, totuși, banii europeni sunt buni pentru Federația Rusă, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor de război.

În aceste condiții, Comisia Europeană a propus ca fiecare stat să își reducă, timp de opt luni, în perioada august 2022-martie 2023, consumul de gaz cu 15%. Măsura ar trebui luată pentru a face față unei posibile opriri a livrărilor de gaze naturale de către Rusia.

De asemenea, în cazul în care s-ar ajunge la un deficit grav de materie primă energetică, măsura de reducere cu 15% a consumului de gaze ar deveni obligatorie. În concluzie, Europa are de înțeles un lucru și anume: cu cât mai repede cu atât mai bine fără gaze din Rusia. În ciuda tuturor restricțiilor economice sau sociale care ar putea urma.

 
Rubrica Economia Reală din 21 iulie 2022