În ciuda temperaturilor ridicate, e posibil ca europenii să fie nevoiți în curând să limiteze utilizarea aerului condiționat, pentru a se putea încălzi la iarnă. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a atenționat săptămâna trecută asupra unui „scenariu în care trebuie să ne descurcăm fără gaz rusesc”, pentru că Moscova îl folosește ca pe o „armă de război”. Astfel, Franța va trebui să treacă printr-o perioadă de „economisire a energiei”.

Problema s-a agravat la jumătatea lunii iunie, atunci când compania energetică controlată de statul rus, Gazprom, a redus livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 la doar 40% din capacitate. Conducta furnizează gas rusesc Germaniei, prin Marea Baltică – iar Berlinul se teme că Moscova va opri furnizarea complet pe 21 iulie, data la care urmează să fie redeschisă conducta, după zece zile de lucrări de mentenanță.

Germania importă în continuare 35% din gazele sale din Rusia – în comparație cu 55% înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Franța nu este la fel de dependentă, dar are încă probleme, importând 17% din gazele sale din Rusia.

Rusia a oprit deja livrările de gaze către Finlanda, Polonia și Bulgaria, în urma refuzului acestor state de a plăti în ruble. Iar acum există un „risc foarte mare” ca Rusia să procedeze la fel în toată Europa și să taie furnizarea de gaze înainte de venirea iernii, a avertizat Jacob Kirkegaard, cercetător principal în economie și comerț în cadrul biroului de la Bruxelles al German Marshall Fund.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, „are nevoie de ajutor în cazul războiului din Ucraina”, a spus Kirkegaard, „și o cale pentru a-l obține este să se joace cu resursele energetice ale Europei, sperând astfel că Ucraina își va pierde sprijinul”.

„Singurul mod pentru a ne reduce vulnerabilitatea și a bloca șantajul Rusiei este să începem să ne pregătim imediat pentru oprirea completă a furnizării de gaze rusești”, a adăugat Agata Loskot-Strachota, specialistă în energia europeană din cadrul Centrului de Studii Orientale din Varșovia.

„Furnizorii alternativi nu vor fi suficienți”

Într-adevăr, liderii europeni s-au grăbit să găsească alți furnizori de gaze. Prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, a călătorit în Algeria la începutul săptămânii pentru a încheia o înțelegere privind creșterea importurilor de gaze cu 20%, în ciuda faptului că guvernul său riscă să se prăbușească din cauza unei crize politice.

De asemenea, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers în Azerbaidjan la începutul săptămânii pentru a semna un acord privind creșterea importurilor de gaze prin intermediul unei rețele de conducte din Marea Caspică spre Europa.

Continentul cumpără o cantitate record de gaz natural lichefiat (GNL) din țări precum SUA – importurile crescând anual cu 47,7% în luna aprilie.

Importurile de GNL au susținut stocurile europene de gaze, care sunt folosite pentru a strânge rezerve în timp util pentru iarnă. În general, stocurile de gaze ale statelor membre UE au ajuns la 52% din capacitate, față de 43% în aceeași perioadă a anului 2021. Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să-și umple depozitele de gaze cu până la 80% din capacitate până la 1 noiembrie.

Întrebat dacă Europa va putea să se descurce din punct de vedere energetic fără ajutorul Rusiei în următoarele luni reci, Kirkegaard a spus „răspunsul scurt e nu, nu va fi suficient să se bazeze pe furnizorii alternativi”.

„Multe dintre aceste surse suplimentare au nevoie de timp pentru a fi folosite”, a explicat acesta. „Vor fi cu siguranță de folos în iarna 2023-2024, dar nu în această iarnă, mai ales dacă Rusia va opri complet alimentarea cu gaze”.

Cererea trebuie redusă

O mare parte a problemei este reprezentantă de faptul că gazul nu este la fel de ușor de transportat precum petrolul sau cărbunele. Trebuie să fie transportat prin conducte presurizate – sau tranzacționat în stare lichidă, apoi transformat din nou gaz când ajunge în țară care îl cumpără („regazificare” în limbajul din industrie).

Aproximativ jumătate din industria de regazificare a Europei se află în Marea Britanie sau Spania. În prezent, Germania nu are deloc capacitate de regazificare.

Berlinul a urgentat construcția terminalelor de regazificare și închiriază instalațiile offshore, care sunt mai ușor de construit. Cu toate acestea, va mai trece ceva timp până când prima unitate plutitoare a Germaniei va fi finalizată și va fi funcțională, a precizat Kirkegaard: „Mai trebuie să pregătească toată infrastructura conductelor. Așa că nu va fi gata cu siguranță anul acesta; e prea târziu pentru a fi o sursă de aprovizionare importantă pentru Germania în această iarnă, chiar dacă va avea un rol important anul viitor”.

Ținând cont de toate aceste aspecte, UE „nu va putea să înlocuiască tot gazul furnizat de Rusia în această iarnă”, așa că reducerea cererii va fi o „necesitate”, a spus Loskot-Strachota

Deja, sunt voci care au solicitat deja ca energia să fie economisită. Mulțumită „exploziei” prețurilor, determinată de criză aprovizionării, consumul a scăzut deja „cu peste 10%” în Europa, a subliniat Claudia Kemfert, specialist în energie din cadrul Institutului German de Cercetare Economică de la Berlin.

Responsabilii politici se pregătesc să reducă și mai mult cererea de gaze. În timp ce Franța așteaptă planurile lui Macron de economisire, Comisia Europeană urmează să ceară săptămâna aceasta statelor să limiteze climatizarea și căldura în clădiri.

Germania le cere deja cetățenilor să reducă consumul de energie – îndemnând autoritățile locale să oprească iluminatul stradal și să închidă piscinele. Dacă germanii nu au grijă, situația ar putea deveni „critică”, a avertizat vicecancelarul Robert Habeck pe 7 iulie.

„Nu e un subiect prea plăcut pentru politicieni, mai ales în timpul unui val de căldură, dar fac ce ar trebui cerându-le oamenilor de rând să ajute, nu doar guvernelor și serviciilor publice”, a spus Ben Cahill, cercetător principal al Programului pentru Securitate Energetică și Schimbări Climatice din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington.

Dar, în timp ce gospodăriile se pot aștepta să fie nevoite să reducă consumul, furnizarea gazelor către locuințe pentru încălzire și gătit va fi „principala prioritate”, alături de furnizarea către unități esențiale precum spitalele.

Îngrijorări cu privire la industrie și mediul înconjurător

Vor apărea decizii grele privind reducerea consumului de gaze pentru companii. Din nou, Germania întâmpină probleme. Industria reprezintă peste 37% din consumul de gaze – marile fabrici precum BASF – cea mai mare companie de produse chimice a lumii – depind de mult timp de gazul rusesc.

„Raționalizarea gazelor pentru companii e un subiect complicat”, a subliniat Cahill. „Spre exemplu, sectorul chimic și cel siderurgic depind de gaze și nu există o alternativă simplă din cauza căldurii pe care trebuie să o generezi”.

„În mod ideal, guvernele își vor îndrepta atenția spre companiile care au nevoie de energie, dar nu e ușor, deoarece lanțurile de aprovizionare sunt legate între ele”, a continuat acesta. „Trebuie să aibă grijă”.

Astfel, producerea de energie electrică rămâne sectorul în care guvernele își doresc să reducă consumul de gaze. Câteva state au luat deja o decizie dificilă.

Viziunea pe termen lung a UE prevede înlocuirea gazelor cu energie din surse regenerabile. Dar, pentru că sursele regenerabile nu pot compensa deficitul actual, state precum Germania și Olanda au anulat reglementările de mediu pentru a intensifica producția de cărbune cu scopul de a genera electricitate – chiar dacă este cel mai poluant combustibil fosil.

„Faptul că Europa arde mai mult cărbune este una dintre cele mai nefericite consecințe ale crizei energetice”, a spus cu regret Cahill. „Nimeni nu-și dorește asta, dar dacă vreți ca luminile să rămână aprinse, e greu de evitat”.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24