Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Inflație determinată de căldură: Prețurile cresc din cauza temperaturilor ridicate

O cireadă de vaci Charaloise bea dintr-un jgheab umplut zilnic de un fermier care folosește un rezervor de apă, pajiștile sale neavând acces la o rețea de apă, în Bennetot, vestul Franței, pe 18 iulie 2022.

O cireadă de vaci Charaloise bea dintr-un jgheab umplut zilnic de un fermier care folosește un rezervor de apă, pajiștile sale neavând acces la o rețea de apă, în Bennetot, vestul Franței, pe 18 iulie 2022.
Sursa imaginii: 
Jean-Francois Monier/AFP via France 24

În Europa, temperaturile ridicate au afectat producția agricolă și se pare că se va întâmpla la fel și în cazul prețurilor la alimente. În timp ce vremea caldă începe să devină ceva normal, va avea loc tot mai des fenomenul de „heatflation”, adică inflație cauzată de temperaturile ridicate.

Valurile de căldură care au cuprins Europa în ultima săptămână au înregistrat temperaturi extreme, având consecințe dezastroase pe continent. În Franța, Grecia, Spania și Portugalia, temperaturile de peste 40 de grade au provocat incendii de vegetație, zeci de mii de persoane fiind nevoite să-și părăsească locuințele. În Marea Britanie, maxima de 40,3 grade Celsius a provocat haos în transport și a stârnit temeri cu privire la o urgență sanitară.

Chiar și atunci când căldura nu cauzează daune evidente, impactul temperaturilor extreme se poate resimți pe termen lung, în special asupra producției alimentare. Rezultatul ar putea fi fenomenul de „heatflation”, temperaturile neobișnuit de ridicate conduc la scăderea recoltelor și la creșterea prețurilor la alimente.

Spre exemplu, în Italia, valul de căldură de la jumătatea lunii iulie a făcut parte dintr-o serie care a lovit țara în această vară. Ca urmare, uniunea agricolă Coldiretti a avertizat că seceta ar putea afecta 30%-40% din recolta sezonieră la nivel național.

În întreaga Europă, valurile de căldură din iulie au venit într-o etapă esențială de polenizare a culturilor de porumb, amenințând să reducă recoltele totale și să crească nevoia de import. În același timp, experții prevăd o scădere a producției de lapte care ar putea dura câteva săptămâni din cauza faptului că animalele sunt afectate de căldură.

„Cererea la nivel global depășește oferta”

Impactul acestui fenomen ar putea fi resimțit în următoarele luni. În cazul culturilor de cereale, cum ar fi grâul, orezul și porumbul, prețurile pe piețele de mărfuri sunt stabilite în avans, pe baza previziunilor cu privire la succesul recoltei. „Orice așteptare că va exista o penurie, oricât de mică sau mare, se manifestă în mod normal în patru sau șase luni”, spune Dominic Moran, profesor de economie agricolă și a resurselor în cadrul Universității din Edinburgh.

Din moment ce sezonul de recoltare a început deja pentru majoritatea bunurilor agricole, canicula din iulie nu a afectat atât de multe culturi pe cât ar fi putut. Dar, în contextul economic actual, fenomenul de „heatflation” ar putea în continuare să aibă un impact puternic.

„Ne confruntăm cu o criză alimentară, energetică și o criză a costului vieții, determinate de Covid-19, și agravate de invazia Rusiei în Ucraina”, spune profesorul Tim Benton, directorul Programului de Mediu și Societate din cadrul Chatham House, grupul de experți pentru relații internaționale. „Pe o piață afectată, unde cererea la nivel global depășește oferta – orice pierdere a recoltelor influențează prețurile”.

În mai 2022, furnizorul de servicii financiare Allianz a descoperit că prețurile la alimente și băuturi în țările din zona euro au crescut în medie cu 14% de la începutul anului 2021”. În același timp, prețurile de vânzare cu amănuntul crescuseră cu doar 6%, însemnând că prețurile pentru consumatori nu fuseseră încă majorate de către comercianți.

În prezent, toate aceste scumpiri se reflectă în prețurile din supermarketuri, Allianz estimând că, în Europa, consumatorii vor plăti cu 243 de euro mai mult pentru un coș cu alimente comparat cu 2021, înainte ca inflația să fie afectată de temperaturile ridicate.

În afară de porumb, produsele care vor fi probabil afectate de valul de căldură din luna iulie includ culturile de rădăcinoase, cum ar fi cartofii și sfecla de zahăr. „Au nevoie de multă apă și nu rezistă în fața căldurii sau a condițiilor de secetă în momentul nepotrivit al anului”, spune Moran.

De asemenea, creșterea animalelor devine din ce în ce mai costisitoare din cauza temperaturilor ridicate. „Bovinelor nu le place căldura, așa că trebuie să le duci înăuntru pentru a le controla temperatura. Apoi, ești obligat să menții răcoarea folosind energie, în funcție de locul unde locuiești, prețurile la energie au explodat”, mai precizează Moran. În plus, stresul provocat de căldură poate schimba modul în care animalele se comportă, găinile făcând mai puțin ouă, iar vacile dând mai puțin lapte.

„O adaptare drastică”

În timp ce temperaturile ridicate par să devină un fenomen normal în viitor, cum pot sistemele alimentare să reducă impactul asupra prețurilor pentru consumatori?

Una dintre opțiunile susținute de fermiere ar fi cultivarea unor produse agricole care să reziste mai mult în fața temperaturilor extreme și a secetei. „Multe state iau acum aceste decizii”, spune Moran. „Avem o rețea internațională de centre pentru creșterea culturilor care îmbunătățesc culturile din acest motiv”.

Dar nu va fi posibil pentru toată lumea. În unele zone, schimbările climatice provoacă temperaturi atât de ridicate încât pământul nu va mai putea fi folosit pentru agricultură. „Este mult mai drastic ... dar nu imposibil”, menționează Moran.

O altă variantă ar fi regândirea modului în care funcționează sistemele alimentare mondiale. Modelul actual este „foarte eficient și la timp, mâncarea fiind în primul rând ieftină”, spune Benton. „Sistemele alimentare durabile conservă mai mult, au o mai mare diversitate de rute de aprovizionare, surse și produse, mai multă descentralizare decât mari centre de procesare și distribuire, și mai multă flexibilitate”.

Un sistem durabil este mai costisitor, ceea ce înseamnă că prețurile la alimente nu ar fi mai mici. Dar ar reprezenta o asigurare a faptului că furnizarea de alimente nu mai este la fel de vulnerabilă în fața șocurilor climatice, aducând avantaje consumatorilor și chiar sporind stabilitatea politică.

În iunie 2010, căldura extremă din Rusia și Ucraina a afectat recoltele „aproape la fel de mult că războiul din prezent”, spune Benton. Prețul făinii din grâu a avut efecte severe la nivel global, crescând nesiguranța alimentară, nivelul de sărăcie și provocând tulburări sociale în mai multe țări. Primăvara Arabă a continuat în urma revoltei provocate de creșterea prețurilor la pâine.

„Era alimentelor ieftine se apropie de sfârșit”

În 2021, Grupul interguvernamental al ONU privind schimbările climatice a concluzionat că este inevitabil să fie înregistrate „din ce în ce mai des” temperaturi extreme. Cu un climat în schimbare, care pare să devine mai instabil, fenomenul de „heatflation” este un rezultat al marii problemei legate de producția de alimente.

În timp ce valurile de căldură au lovit Europa, fenomenele climatice au avut un impact asupra producției din întreaga lume în acest an.

În sudul Chinei, ploile torențiale de vară și inundațiile au afectat producția de orez, fructe și legume. Seceta a afectat culturile de grâu de toamnă din SUA, și porumbul și boabele de soia din Argentina. Toate aceste probleme din prima jumătate a anului nu prevestesc nimic bun în legătură cu ceea ce urmează.

„Privind în perspectivă, sistemul alimentar global este prea fragil pentru a face față acestor șocuri – fie ele climatice sau nu – și, astfel, trebuie să ne gândim cum să îl facem mai durabil”, spune Benton. „De aceea, era alimentelor ieftine se apropie de sfârșit”.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24