Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum va evolua ROBOR în lunile următoare și cât de indicată mai este trecerea la IRCC?

Citu Decizie BNR creditare ocolita.jpg

BNR prefațează o perioadă economică dificilă
Sursa imaginii: 
RFI/Cosmin Ruscior

„E foarte greu de prezis ce se va întâmpla cu ROBOR, în principal din cauza politicii inconstante a BNR”, afirmă la RFI de profesorul de economie Bogdan Glăvan, în contextul scăderii ușoare a ROBOR până la aproximativ 8%. El consideră că BNR a greșit atunci când le-a transmis băncilor că au crescut prea mult ROBOR, indicatorul în funcție de care sunt calculate ratele împrumuturilor în lei cu dobândă variabilă. Din cauza poziției BNR, inflația va scădea mult mai lent, mai spune Bogdan Glăvan. În ceea ce privește problemele cu care se confruntă românii care au credite în lei, spre exemplu Prima Casă, profesorul de economie spune că „trecerea de la ROBOR la IRCC rămâne în continuare o soluție de luat în seamă” pentru scăderea ratelor lunare.

Bogdan Glăvan: Răspunsul cinstit este că nu știu (n.r. cum va evolua ROBOR). Sunt un pic dezamăgit de faptul că Banca Națională a reacționat târziu și lent și acum spune stop acestei politici corecte, din punctul meu de vedere, de creștere a dobânzilor și de limitare a creditării.

Reporter: Totuși, ROBOR a crescut deja foarte mult. Sutele de mii de români care au credite care depind direct de valoarea ROBOR v-ar putea contrazice și v-ar zice că ROBOR a crescut oricum foarte mult în ultimele luni. Până unde să mai crească, chiar dacă ar exista o logică economică în spatele acestei continuări a creșterii?

BG: Este foarte ușor să ne uităm în piață și să vedem la ce nivel se situează dobânzile la împrumuturile noi. Vom vedea că ele se situează în bună măsură în continuare la niveluri real negative. Asta înseamnă că piața creditului nu a reflectat această frânare, această întărire a politicii monetare. Sau altfel spus, că BNR nu a fost prea hotărâtă, prea agresivă în lupta contra inflației. Dacă ar fi fost mai hotărâtă am fi văzut dobânzi mai aproape de nivelul real pozitiv. În momentul în care noi avem inflație de 15% și vedem dobânzi la împrumuturile ipotecare mult sub acest nivel, vedem dobânzi la împrumuturile de consum, care nici ele nu sunt real pozitive, în condițiile astea nu putem să spunem că luptăm contra inflației. Limitarea inflației se face doar prin descurajarea îndatorării și prin descurajarea cheltuielilor din perspectiva BNR.

Rep: La finalul liniștirii apelor când inflația va scădea și lucrurile vor reveni treptat la normal, vedeți stabilizarea valorii ROBOR într-o anumită zonă? Va mai reveni unde a fost?

BG: Deși îmi este greu să fac predicții, „în special despre viitor”, ca să parafrazez o vorbă de aur, eu îmi doresc și consider normal ca dobânzile să revină la un nivel real pozitiv, așa cum a fost cazul până în anul 2021. Prin urmare, consider că dobânzile actuale nu reflectă acest lucru și ar trebui să crească. Nu îmi dau seama în ce măsură acest lucru se va întâmpla și cât de repede. Cred că depinde și de dinamica inflației din viitor, dacă ea se va potoli în ritmul în care prezice BNR că se va potoli. Să nu uităm că de un an până în prezent, estimările succesive, din trei în trei luni ale BNR au fost din ce în ce mai pesimiste. Inclusiv acest ultim raport asupra inflației îl contrazice pe cel anterior. Spune că prognoza a fost iarăși optimistă și că realitatea este iarăși mai proastă decât prognoză. Inflația va fi mai mare și va continua și în 2023 la un nivel ridicat. Prin urmare, în funcție de cum va evolua inflația vom vedea și dobânzile ajustându-se. Nu îmi imaginez și sper că nu vom vedea o scădere substanțială a lor pe parcursul acestui an. Acest lucru nu ar fi normal.

Rep: ROBOR a început anul undeva între 2% și 3%. A ajuns acum la peste 8%. A scăzut puțin. Nu mai vedeți fezabilă o revenire a lui în jurul valorii de 3%? Poate să se stabilizeze undeva puțin mai sus?

BG: Nu văd fezabilă această revenire. Categoric. În direcția asta s-a exprimat și Banca Națională. Având în vedere că inflația va rămâne deasupra țintei pe care o urmărește BNR până în 2024 nu văd de ce ROBOR ar avea motive să scadă sub acest nivel sau să se apropie de nivelul la care a fost în ultimii ani.

Rep: În ceea ce privește schimbarea ROBOR cu IRCC pentru cei care au credite care depind în prezent de ROBOR, vedeți oportună în acest moment și pentru viitorul apropiat această trecere la IRCC?

BG: Punctul meu de vedere s-a schimbat un pic și decurge din ceea ce v-am povestit mai devreme. Așteptarea mea era ca Banca Națională să ducă o luptă consecventă și fără menajamente contra inflației, să limiteze creditarea, ceea ce ar fi dus în mod normal la o creștere mai puternică a dobânzilor pe termen scurt. Acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, mă aștept ca inflația să treneze mai mult timp. Și tot în consecință mă aștept ca IRCC să nu ajungă să depășească ROBOR. Acest scenariu era de imaginat în măsura în care ROBOR ar fi crescut puternic după care urma să scadă la fel de puternic și de rapid. Este ca la un tratament cu antitermice și antibiotice împotriva unei infecții. Dacă o combați din prima zi în care ai simțit-o și iei o doză puternică din acest medicament și nu îl întârzii, nu te faci că uiți de el, atunci infecția sau umflătura dispare foarte repede. În cazul de față cu inflația, BNR nu s-a comportat în acest fel. A lăsat infecția să se extindă și în consecință, nici ROBOR nu poate să mai scadă repede. Nu putem renunța la acest medicament.

Rep: Așadar, trecerea la IRCC este în continuare o soluție?

BG: Din punctul meu de vedere se recomandă. Este o soluție pentru că ROBOR va rămâne la un nivel ridicat, iar IRCC îl va urma încet, încet. Însă nu există perspective să se situeze deasupra lui la un moment dat

Ascultă:

 
Profesorul de economie Bogdan Glăvan, despre evoluția ROBOR