Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ionuț Dumitru: Avem cea mai mare inflație din Europa. Va rămâne în zona de 2 cifre până la jumătatea lui 2023

inflatie.jpg

Sursa imaginii: 
(Sursa foto: pixabay)

Rata inflației a ajuns, în august,  la 15,3%.  Cele mai mari scumpiri sunt cele la gaze (70%) în timp ce cartofii s-au scumpit cu 54%, iar uleiul cu 50 de procente, potrivit INS. Este o inflație mai mare decât se așteptau analiștii. Iar vestea proastă vine acum de la inflația înregistrată la bunurile alimentare, explică la RFI economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal.

Ionuț Dumitru: E o rată de inflație mai mare decât era așteptată. Analiștii se așteptau la o rată ceva mai mică. Toată lumea anticipa că luna august va aduce o plafonare sau chiar o scădere a inflației față de luna anterioară în termeni anuali. Sezonier, luna august ar trebui să aducă o inflație mică sau chiar o inflație lunară negativă în anii normali. Apăreau fructele și legumele sezoniere, prețurile la alimente scădeau de obicei în iulie și august. De data aceasta prețurile la alimente au crescut foarte mult. De fapt, aici este surpriza neplăcută.

Avem o inflație foarte mare pe componenta de bunuri alimentare, 1,8% lună la lună dacă nu mă înșel. Avem o inflație lunară de 0,6% față de luna anterioară per total coș de consum. Dar, pe zona de alimente, pe bunurile alimentare, avem 1,8%, care e o rată de inflație foarte mare. Aceasta e vestea proastă.

Aproape la toate alimentele avem creșteri mari, de peste 1% - 2% sau chiar 3%. La lapte avem o creștere lunară de 5%, ceea ce reprezintă o creștere foarte înaltă.

Probabil că nu am terminat cu puseul inflaționist. E posibil să apară surprize neplăcute și în lunile următoare. Mă îndoiesc că aceste creșteri la alimente nu se vor mai materializa și în lunile următoare, dat fiind faptul că prețul materiilor prime agricole, al cerealelor a fost anul acesta mult mai mare decât anul trecut.

Reporter: Ce ar putea să facă autoritățile ca să încerce să contracareze acest trend? Mai poate fi făcut ceva?

ID: În principiu discutăm despre un mix de factori care declanșează acest puseu inflaționist. În principiu, banca centrală este cea care este responsabilă de combaterea inflației.

Însă natura șocului este, mai degrabă, exogenă pentru banca centrală. Am avut puseul inflaționist inițial manifestat prin prețurile la energie. Acum probabil că asistăm la efectele de runda a doua, a treia în celelalte prețuri de consum, știut fiind faptul că energia reprezintă un input pentru tot ceea ce înseamnă bunuri și servicii.

Suplimentar avem acest șoc la alimente, cauzat pe de o parte de prețurile mult mai mari pe piețele internaționale la cereale, dar și de seceta foarte gravă pe care am înregistrat-o în România anul acesta.

Rep: Înțeleg. Pe de altă parte, de la USR, doamna Anca Dragu spunea că o soluție guvernamentală ar fi zero taxe pe salariul minim. Intră la categoria declarații politice din opoziție sau ar fi o soluție? Doamna Dragu îi acuză pe cei de la guvernare că îi țin pe oamenii cu venituri mici dependenți.

ID: Nu am nimic de comentat.

Rep: Zero taxe pe salariul minim ar fi o soluție?

ID: La ce ar ajuta lucrul ăsta în combaterea inflației nu îmi dau seama. În principiu, dacă reduci taxele ai venituri mai mari pentru o anumită categorie a populației, iar presiunea ar fi mai degrabă în sens ascendent pentru inflație.

Rep: Vom vedea în lunile următoare măsuri din partea agenților economici? Vor lua măsuri ca să contracareze cumva?

ID: Probabil suntem aproape de vârful inflației, dar inflația va rămâne persistentă. Probabil că vom asista și în perioada următoare la creșteri mari, dar mai mici decât în lunile anterioare. Dar probabil inflația va rămâne în zona de două cifre până pe la jumătatea anului viitor. Depinde foarte mult și de ce se va întâmpla cu prețul la energie. Acum noi vedem o imagine la consumator.

Acest 15,3% e inflația la consumator. Să nu uităm însă că inflația la producător, măsurată prin indicele prețurilor produselor industriale, e mult mai mare. E 53% conform ultimelor cifre. Să nu ne îmbătăm cu apă rece că avem o inflație de 15,3%, care e mai mică decât în câteva state europene și să tragem eronat concluzia că nu avem cea mai mare inflație din Europa.

Probabil avem cea mai mare inflație din Europa. Cred că mai realistic e să ne uităm la inflația la producător, la acel 53%, indicele prețurilor produselor industriale, care e de departe cel mai mare din Europa. Dacă nu mă înșel, media europeană e undeva la 28%. Acest decalaj dintre inflația la producător și inflația la consumator se va închide la un moment dat.

Nu cred că poate persista atât de mare acest decalaj o perioadă lungă de timp pentru că, mai devreme sau mai târziu, producătorii fie să transfere la consumatori această creștere mare de costuri, fie să accepte marje mai mici de profit, fie să iasă din business.

Nu există alte variante logice. Probabil că va fi un mix. Probabil vom avea o internalizare a acestor prețuri mai mari la producător, dar și o transmisie la consumator. Dar probabil că această transmisie va continua în lunile următoare. Și probabil vor fi agenți economici care vor capota pur și simplu. 

 

 
Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal.