Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Lecția norvegiană. Venituri mai mari din exporturile de gaze, cheltuielile cresc, dar guvernul nu se atinge de fondul suveran

platforme_marine.jpg

Platforme petroliere marine norvegiene în Marea Nordului, ianuarie 2020
Sursa imaginii: 
Carina Johansen / NTB Scanpix / AFP via rfi.fr

Norvegia este una din țările câștigătoare ale momentului. O parte importantă din gazul importat din Rusia este înlocuit cu cel din Norvegia. Drept urmare, țara scandinavă încasează mai mulți bani. Spre surpriza unora, ministrul finanțelor norvegian a declarat că bugetul nu va folosi surplusul de fonduri la reducerea deficitului, pentru a evita creșterea și mai puternică a inflației.

Creșterea economică sau creșterea veniturilor încurajează de cele mai multe ori guvernele să renunțe la prudența bugetară și să urce vertiginos și cheltuielile. Nu este nevoie de o demonstrație prea elaborată, pentru că acest tip de comportament l-am văzut în România de foarte multe ori.

În schimb, statul scandinav va ține sub control cheltuielile bugetare și nu va apela la veniturile încasate de fondul suveran pentru a echilibra bugetul de stat. De altfel, sumele încasate din vânzările de gaze naturale și țiței intră în contul fondului suveran norvegian, unul dintre cele mai mari din lume, cu active în valoare de 1.200 miliarde euro.

Norvegia nu se grăbește să crească cheltuielile bugetare

În același timp, ministrul finanțelor norvegian evită să utilizeze bani din fondul suveran pentru acoperirea deficitului bugetar, pentru că în felul acesta ar pune paie pe focul inflației și ar duce la creșterea dobânzilor.

Cert este că, în câteva luni, de când Norvegia a început să exporte masiv gaze naturale, excedentul comercial a urcat la 19 miliarde euro, la exporturi totale de gaze de 17 miliarde euro. Diferența față de toate guvernele europene este că Norvegia nu se grăbește să crească cheltuielile bugetare.

Rata inflației a ajuns anul acesta la 6,8%, iar banca centrală a majorat dobânda-cheie de cinci ori într-un an, până la 1,75%. Fondul suveran investește veniturile obținute din industria energetică în acțiuni și obligațiuni pe piețele financiare internaționale, iar statul își propune să nu cheltuiască anual mai mult de 3% din activele fondului.

Dar Norvegia se confruntă cu aceleași probleme pe care le au și celelalte state europene. O încetinire a consumului, care va duce și la scădere a veniturilor bugetare din taxe și impozite, și o creștere a cheltuielilor.

Deocamdată, ministrul finanțelor a oferit și câteva repere: vor crește cheltuielile bugetare cu compensarea facturilor la energie pentru gospodării, investițiile statului și cele cu găzduirea refugiaților, care toate vor mări deficitul bugetar. Dar, guvernul a anunțat că în octombrie, când va prezenta proiectul de buget pentru anul viitor va aduce și precizări privind ținerea deficitului sub control.

O diferență de abordare

Fondul suveran norvegian nu a fost ferit de turbulențele piețelor financiare. De exemplu, activul fondului a scăzut în primul semestru al acestui an cu 14,4%, adică 170 miliarde euro, cea mai mare reducere din anul 1998, cu excepția anului 2008, atunci când s-a declanșat criza economică. Și în România au scăzut activele fondurilor de investiții, dar reacțiile au fost exagerate și, uneori, total incorecte.

Fondul suveran norvegian are participații la 9.300 de companii din 70 de țări, reprezintă 1,3% din capitalizarea la nivel mondial, iar acțiunile înseamnă aproximativ 70% din portofoliul instituției financiare.

În prima jumătate  a anului, investițiile în acțiuni au generat o scădere a activului cu 17%, în special din cauza acțiunilor deținute la companiile de tehnologie. Firmele din domeniul energetic au mai salvat ceva din pierdere înregistrând o creștere cu 13%.

Investițiile în obligațiuni au adus pierderi cu 9%, proiectele de energie regenerabilă necotate de bursă au avut scăderi cu 13%, iar investițiile în imobiliare, necotate, au fost pe plus cu 7%.

Toate aceste rezultate sunt privite cu calm. Nimeni nu vorbește în termeni de dispariție a banilor, situația fondului este explicată publicului, iar activele de 1.200 miliarde euro sunt administrate în continuare cu precauție. Cea mai bună dovadă în acest sens fiind aceea că guvernul nu se gândește să acopere deficitul bugetar din activele fondului suveran. Vă imaginați ce s-ar fi întâmplat în România cu acești bani?

 
Rubrica Economia Reală din 20 septembrie 2022