Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Un pas mic pentru reforma administrației locale. Cum se poate micșora numărul comunelor și orașelor mici

ciuca_guvern.jpg

Premierul Ciucă căzut pe gânduri...
Sursa imaginii: 
gov.ro

Ieri, guvernul a adoptat un proiect de lege care oferă dreptul administrațiilor locale să formeze așa-numite consorții administrative. Proiectul a strâns două tipuri de reacții. Una care se referă, în mod entuziast, ca la un prim pas către o reformă a unităților administrative din teritoriu, o reformă mult-așteptată de o parte a opiniei publice. O altă reacție este cea care se teme de o regionalizare a României, care ar putea fi periculoasă. Și într-un caz și în celălalt reacțiile par exagerate față de realitatea societății românești.

O reformă a administrației locale este absolut necesară. Acest lucru este dovedit cel mai bine de situația reală care a fost prezentată, în vara anului trecut, abrupt, de fostul premier, Florin Cîțu. Dar, cu siguranță, cifrele sunt valabile și astăzi.

Astfel, 200 de orașe mici și 1.200 de comune au nevoie de transferuri de bani de la bugetul de stat, pentru că sumele strânse din veniturile locale nu acoperă costurile de funcționare. În plus, pentru 1.250 de administrații locale, adică jumătate din numărul total, cheltuielile cu salariile sunt mai mari decât veniturile proprii.

La fel de complicată este și situația municipiilor care nu sunt reședință de județ : 56 din 62 de orașe din această categorie au nevoie de așa-numita echilibrare de la bugetul de stat. Adică, de bani. Cel mai bine, din punct de vedere financiar, stau, după cum era de așteptat, orașele-municipiu de județ. Din cele 40, doar nouă au nevoie de bani de la buget pentru a-și acoperi cheltuielile.

Acestea sunt cifrele seci. Ele arată în mod absolut evident că majoritatea unităților administrativ-teritoriale au venituri mai mici decât cheltuielile. Nu este neapărat o anomalie, pot fi situații în care localitățile să aibă nevoie de bani de la buget pentru a-și echilibra bugetul, dar, în România, aceasta este regula, nu excepția.

Datele despre administrațiile locale arată că trebuie schimbat ceva. Adică, ar trebui făcute, în același timp, o reorganizare a administrației locale și o descentralizare financiară.

Legislația privind consorțiile administrative este un pas înainte, dar unul destul de mic. Care sunt obiectivele consorțiilor? Două sau mai multe unități administrative să poată coopera pentru a eficientiza serviciile publice, pentru o mai bună strategie a investițiilor și o mai bună utilizare a resurselor umane.

Așteptările de reformă sunt prea mari

Ideea consorțiilor administrative este bună, dar, este puțin probabil că se vor face minuni, că peste noapte se vor uni comunele între ele, sau orașele cu comunele. Va fi nevoie, probabil, de 20 de ani ca primarii localităților să se obișnuiască să lucreze împreună și eventual să aibă loc o comasare a comunelor. Și este foarte probabil ca, pentru a se ajunge la acest rezultat, să fie nevoie și de aplicarea unor criterii financiare.

Deocamdată, ministrul dezvoltării a explicat că prin crearea unui consorțiu se poate utiliza forța de muncă disponibilă de către mai multe unități administrativ-teritoriale. Desigur, este doar un exemplu, dar așteptările de la consorții sunt mult mai mari decât partajarea angajaților disponibili.

Trebuie remarcat că a fost nevoie de un Plan Național de Redresare și Reziliență, inițiat de Uniunea Europeană, pentru ca legislația românească să includă o prevedere privind consorțiul administrativ. Este doar un pas necesar, dar foarte probabil că va fi nevoie de mult timp până când consorțiile să se definească, să funcționeze și să fie motorul unei reforme a administrației locale.

Până atunci, mai trebuie remarcat că ieri senatorii au decis să crească salariile din administrația locală. Motivele sunt diferite, dar prima explicație este că salariile angajaților din teritoriu nu au mai crescut de câțiva ani și că ele sunt plafonate la nivelul salariului viceprimarului.

Ceea ce, însă, putem vedea la votul Senatului este o creștere a indemnizațiilor demnitarilor și a sporurilor. Bineînțeles, ca urmare a unui vot dat greșit de toate partidele aflate la guvernare. O eroare, care, probabil, nu are niciun sens să mai fie îndreptată.

 
Rubrica Economia Reală din 22 septembrie 2022