Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Dolarul “sare” pragul psihologic de 5 lei: o mișcare simbolică

euro_dolar_bun.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

De cel puțin un an de zile, analiștii financiari prognozează că moneda europeană va depăși raportul de schimb de 5 lei pentru un euro. Nu s-a întâmplat. În schimb, ieri, dolarul ne-a făcut o surpriză: „a luat fața” monedei europene și a trecut de pragul de 5 lei. Destul de neașteptat, dacă ne uităm la evoluția dolarului în ultimii ani. Deloc surprinzător dacă privim, însă, raportul de schimb dintre dolar și euro din ultimele luni, mai exact, în iulie a.c., dolarul a ajuns la paritate cu moneda europeană. Motivele acestei evoluții de pe piețele financiare internaționale sunt destul de clare.

O primă cauză este diferența de viteză și de ritm cu care au acționat cele două bănci centrale, Rezerva Federală americană și Banca Centrală Europeană. FED a început să crească dobânda înaintea BCE. Drept urmare, o parte din investitorii de pe piețe s-au mutat pe dolar, adică au cumpărat moneda americană.

Rezultatul a fost că o cerere mai mare a determinat și o apreciere față de moneda euro. Acum, atât Fed cât și BCE cresc dobânda-cheie, dar diferența se păstrează, ceea ce face ca dolarul să își mențină atractivitatea.

A doua explicație este aceea că dolarul a fost totdeauna o așa-numită monedă de refugiu. În sensul că, în vremuri de criză, investitorii își aduc aminte de moneda americană, pentru că în momente economice complicate dolarul este considerat o valută puternică și sigură. Cu o astfel de perspectivă cererea de dolari a crescut și implicit cotația în raport de euro.

Al treilea motiv este acela că Uniunea Europeană este mult mai expusă, din toate punctele de vedere, dar mai ales energetic, la războiul din Ucraina. Ceea ce înseamnă, încă o dată, că dolarul a fost mai căutat decât moneda euro, adică, în termenii piețelor, investitorii au mai multă încredere în moneda americană.

Toate aceste evoluții au făcut ca dolarul american să depășească moneda euro.

După ce miercuri Rezerva Federală americană a anunțat decizia privind creșterea dobânzii-cheie cu 75 de puncte de bază, până la intervalul cuprins între 3:00%-3:25%, investitorii au cumpărat din nou dolari, ceea ce a făcut ca moneda americană să ajungă la o valoare record față de euro.

România ”euroizată”

În acest context global, în care dolarul crește, nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni că a depășit în România pragul psihologic de 5 lei pentru un dolar.

Interesant este că, în România, depășirea cotației de 5 lei este mai degrabă una simbolică. Nu mai sunt prea multe mărfuri sau servicii care să se raporteze la dolar. Cu excepțiile de rigoare.

Dacă economia locală este într-o măsură destul de mare euroizată, au mai rămas puține domenii în care importurile să se raporteze la moneda americană. Cele mai importante mărfuri care se cumpără în dolari sunt materiile prime energetice, respectiv gazele naturale și țițeiul. Desigur, este posibil să existe o scumpire a acestor produse care vin din import.

Pe piața locală, dolarul nu se mai raportează la nimic. În schimb, euro este monedă de referință pentru piața imobiliară, pentru turism sau pentru o serie de facturi emise populației, cum sunt cele la serviciile de telefonie.  

Au trecut zilele în care dolarul domina economia românească. De ani buni, dolarul aproape că a dispărut din creditele noi bancare și, de asemenea, din depozitele plasate în bănci. De altfel, unele bănci au scos din ofertă atât depozitele cât și împrumuturile în dolari.

Cei care au mizat anul acesta pe creșterea dolarui au dat lovitura. În sensul că moneda americană a urcat față de leu cu 15%, de la începutul anului. Euro, în schimb, a avut o incredibilă stabilitate, cursul de schimb euro-leu fiind astăzi mai mic decât la începutul anului.

Așadar, depășirea pragului psihologic de către raportul de schimb al dolarului în comparație cu leul are doar o semnificație simbolică. Acest lucru nu este valabil și dacă euro va crește peste cotația de cinci lei. Efectele, inclusiv cele psihologice, vor fi mult mai mari.

 
Rubrica Economia Reală din 23 septembrie 2022