Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Nimic nu mai merge în economie. Inflație mare, creșterea încetinește, deficitul crește, industria scade, consumul la fel

grafic_scadere.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Dacă vreți să vedeți cât de proastă este situația din economia românească ar fi bine să citiți raportul băncii centrale referitor la hotărârile Consiliului de administrație al BNR pe probleme de politică monetară. Sunt lucruri pe care politicienii români aflați la guvernare nu le-ar spune nici „în ruptul capului”. Realist vorbind, este foarte posibil ca unii dintre politicieni să nu le știe, alții să nu le înțeleagă.

Așadar, iată ce ne spune raportul BNR. În august, rata inflației a urcat la 15,32%, peste nivelul prognozat, iar alimentele și energia (prin efectul de bază, adică prin raportarea la prețurile mici de anul trecut) au determinat această evoluție a inflației.

În trimestrul al doilea al acestui an, economia și-a încetinit considerabil creșterea. Această evoluție este vizibilă dacă se face comparația produsului intern brut între trimestre (al doilea față de primul) și mai puțin pregnantă dacă privim datele în termeni anuali. Creșterea economică nu mai este datorată consumului, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, ci creșterii stocurilor.

Încă o veste proastă vine de la evoluția schimburilor comerciale. Exporturile și-au încetinit creșterea, iar importurile au urcat. În total, deficitul tot mai mare al balanței comerciale influențează negativ și evoluția produsului intern brut.

Producția industrială și comenzile noi scad în termeni anuali, singura veste bună venind de la sectorul de construcții, care a înregistrat o creștere anuală a volumului de lucrări.

Nici consumul nu mai este ce a fost

Comerțul cu amănuntul, care reflectă nivelul consumului, a încetinit în termeni anuali. De asemenea, efectivul salariaților din economie și-a încetinit creșterea.

În ceea ce privește zona financiară, leul a scăzut în septembrie față de moneda europeană, după ce, inexplicabil, în lunile iulie și august moneda națională crescuse față de euro.

Dacă privim în față, în spate, la stânga sau la dreapta, nu vedem aproape nimic care să meargă în economie. Excepția se numește sectorul de construcții, iar singura speranță vine de la investițiile convenite în planul național de redresare și reziliență (PNRR). Dar, PNRR revine anul acesta obsesiv pe post de „colac de salvare” al economiei și la nivel micro, și la nivel macro, fără, însă, ca progresele programului să fie vizibile.

În aceste condiții, ce poate face Banca Națională a României? Doar câteva lucruri specifice pe care le are la îndemână, respectiv creșterea dobânzii-cheie, controlul lichidității și transmiterea de mesaje.

Ieri, de exemplu, conducerea BNR a decis să crească dobânda-cheie de la 5,5% la 6,25%. Este ușor de intuit că toată lumea se va inflama împotriva măririi dobânzilor și implicit contra băncii centrale. Dar, este incorect. E ca și cum am trage în pianist sau ca și cum am omorî  mesagerul care aduce vestea proastă. BNR nu este decât instituția care aplică regulile economiei, respectiv luptă cu inflația crescând dobânda-cheie. Este ceva de reproșat? Evident, nu.

O discuție merită făcută pe tema masei monetare, adică a banilor aflați în circulație. A tipărit și BNR, la fel ca alte bănci centrale, bani fără acoperire? Iată cifrele și posibilele răspunsuri.

Masa monetară în sens larg, adică, banii din economie, era, la sfârșitul anului 2019, de 422 miliarde lei. În august 2022, masa monetară era de 576 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 154 miliarde, adică 36%. Cu ce putem compara? Cu creșterea de PIB, care în perioada 2019-2022 a avut un plus de 44%.

Dacă vom coborî încă trei ani, la perioada 2017-2019, vom constata că masa monetară a crescut cu 36%. Exact ca în ultimii trei ani. Ceea ce ne arată că masa monetară a crescut, dar ritmul a fost, întâmplător sau nu, identic. Fapt care dă „apă la moară” și celor care cred că BNR a tipărit bani și a contribuit în felul acesta la inflație, dar și celor care constată că evoluția masei monetare este normală. În orice caz, piața financiară este doar o parte a problemei. Îngrijorător este ceea ce se întâmplă în economie.

 
Rubrica Economia Reală din 6 octombrie 2022