Creșterea ratelor și stagnarea veniturilor, rețeta sigură pentru „falimentul personal”

Mircea Coșea: Ajungem într-un stadiu în care ne putem apropia de așa numitul faliment personal. Ratele au crescut atât de mult la o anumită situație de venit blocat, pentru că în România veniturile s-au blocat, nu au crescut. Singurele creșteri de venituri crescut sunt la sectorul public și acolo doar la anumite categorii. Restul veniturilor nu au crescut. La venituri stabile, creșterea acestui ROBOR, care până la urmă înseamnă o rată mai mare, poate să fie atât de mare încât să nu mai poată să fie acoperită de individ.

Reporter: Am văzut cât de mult a crescut ROBOR. A ajuns undeva în jur de 8%, unde s-a oprit. Și IRCC a crescut și va mai crește și de la 1 ianuarie. Domnule Coșea, este de așteptat ca acești indicatori să își continue ascensiunea și implicit ratele în lei să crească?

MC: Este de așteptat. Banca face acest lucru pentru că singurul instrument pe care îl are pentru a reduce sau ca în cazul de față când putem să vorbim doar de o atenuare a efectelor inflației, este politica monetară, adică dobânda. Inflația nu va scădea chiar dacă banca începe să facă fel de fel de elemente de mărire a dobânzii pentru că nu este ajutată de către Guvern. Guvernul trebuie să fie în legătură cu banca prin legătura dintre politica monetară și politica bugetară. Politica bugetară este o expresie a politicilor economice pe care le ia Guvernul. Ori, Guvernul nu a reușit în ultima perioadă să ia nicio măsură care să atenueze inflația, ci din contră.

Rep: Ce poate face Guvernul ca să atenueze inflația?

MC: Guvernul trebuie să meargă pe cele două linii principale ale creșterii inflației în România acum. Prima este energia. La acest capitol Guvernul nu a făcut nimic. Plafonarea care s-a făcut inițial s-a făcut la un nivel de patru ori mai mare decât prețul de producție. Oricum nu a fost ceea ce trebuia să fie. Iar toate aceste ordonanțe sau aceste măsuri care s-au luat una după alta fiind corectate în permanență, nu pot să aducă niciun fel de schimbare pentru că există o contradicție în România între ideea măsurii, teoria măsurii și aplicarea ei. Noi nu putem să aplicăm aceste măsuri pentru că aceste măsuri cer o bază logistică, de calcul, de statistică, de informatică pe care noi nu o avem. Gândiți-vă că cel care primește o factură greșită trebuie să se adreseze cuiva. Nu știe cum, nu poate. Poate nu are capacitatea să se deplaseze din cine știe ce colț al țării la cel care îi livrează energia. Alt exemplu care este aproape comic este acesta cu trei copii. Trebuie să umbli ca să iei tot felul de adeverințe ca să arate că ai trei copii. Dar, la urma urmei, dacă ai trei copii și ai o leafă foarte mare de ce te-ar subvenționa statul? Sunt lucruri care nu sunt puse cap la cap. E un haos general în ceea ce face Guvernul cu energia. Al doilea element pe care Guvernul trebuia să îl manevreze este inflația, care afectează enorm, într-o manieră aproape letală prețurile alimentelor. Inflația despre care vorbim nu este cea oficială a INS de 15% - 15.8%. Asta e o inflație de medie. Noi discutăm despre inflația la produsele de bază pe care le consumă populația României în fiecare zi, la alimentele de bază. La aceste alimente de bază inflația a ajuns la 35% - 38%. Gândiți-vă cât costă un litru de ulei.

Rep: Cum se poate implica Guvernul aici?

MC: Aici există o problemă care e greu de spus pentru că nu e deloc plăcută. Cred că în momentul de față nu se mai poate face nimic, cel puțin până la sfârșitul acestui an. E prea târziu. Măsurile nu s-au luat. Efectul lor nu vine imediat. Pe termen mediu se poate face. Guvernul trebuie să stimuleze producția agricolă internă pentru a aduce pe piață mărfuri românești într-o cantitate care să reducă importul. Importul aduce odată cu marfa și inflație sub influența crizei alimentare globale. Poate să facă, dar deocamdată, în momentul de față, singurul lucru pe care poate să îl facă Guvernul este să dea niște ajutoare sociale. Mărirea pensiilor cu 11% nu este o mărire a pensiei în funcție de inflație. Este un ajutor social. În funcție de inflație pensia ar fi trebuit să fie mărită cu cel puțin 20%. Nu se poate face lucrul ăsta. Guvernul va continua să dea unor categorii defavorizate niște plăți sociale, fie vouchere, fie bani care s-au dat, care sunt promiși că se vor mai da, ca să facă în așa fel încât o parte importantă a populației total defavorizate să poată să treacă această iarnă. Dar nu știm ce se va întâmpla în această iarnă pentru că singurul mijloc pe care România îl are de a ieși din această iarnă este puterea de decizie a individului. Individul va face în așa fel încât să își reducă consumul de gaz și de electricitate pentru că nu va putea plăti. 

Ascultă: