Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Plătind prețul războiului

un_localnic_cauta_printre_daramaturile_unui_bloc_de_locuinte_distrus_de_fortele_rusesti_la_borodyanka_ucraina_5_aprilie_2022._.jpg

Un localnic cauta printre darâmaturile unui bloc de locuinte distrus de fortele rusesti la Borodyanka, Ucraina, 5 aprilie 2022.
Un localnic merge printre ruinele unui bloc de locuințe distrus de forțele rusești la Borodyanka, Ucraina, 5 aprilie 2022.
Sursa imaginii: 
AP Photo/Vadim Ghirda

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), una dintre cele mai profesioniste instituții de la nivel mondial, a publicat o analiză intitulată „Plătind prețul războiului”. Studiul arată care sunt efectele războiului din Ucraina asupra economiei mondiale.

Este vorba, în primul rând, despre o încetinire a economiei globale mai puternică decât era prevăzută la începutul acestui an. Astfel, în semestrul al doilea al acestui an, creșterea economiei mondiale va fi redusă urmând ca anul viitor să încetinească și mai mult până la un nivel de 2,2%.

Pentru a avea o imagine mai clară, analiza OECD arată că produsul intern brut global va fi anul viitor mai mic cu 2.800 miliarde dolari față de nivelul estimat la sfârșitul anului trecut. Este o cifră care arată prețul plătit la nivel mondial în ceea ce privește pierderile din producția de bunuri și servicii.

Un factor al încetinirii creșterii economice este și înăsprirea politicii monetare, respectiv creșterea dobânzilor, din cauza depășirii așteptărilor țintelor de inflație.

De altfel, un al doilea efect vizibil este inflația, un fenomen care s-a generalizat la nivelul economiei mondiale. Analiza arată că presiunile inflaționiste s-au răspândit dincolo de energie și alimente. Toate companiile au costuri mai mari cu energia, transportul și cu forța de muncă.

Amplificarea acestor tensiuni s-a manifestat mai întâi în economia americană, dar s-a extins în zona euro și mai puțin în Japonia.
Statistica OECD arată că mai mult de jumătate din produsele și serviciile care compun indicele prețurilor au o inflație de peste 4% în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și în zona euro, un nivel ridicat și la care s-a ajuns după o creștere bruscă a prețurilor.

În același timp, rata șomajului a atins, în multe state, minime istorice pentru ultimele două decenii. Un fenomen care a pus presiune asupra creșterii salariilor, iar în SUA, Canada și Marea Britanie a avut loc o ajustare a veniturilor. Din punctul de vedere al creșterii salariilor, zona euro este în întârziere față de Statele Unite ale Americii, de exemplu.

Americanii, mai curajoși decât europenii

În al treilea rând, analiza OECD arată că așteptările sunt ca inflația să atingă în acest trimestru un vârf urmând ca în ultimul trimestru al acestui an și în 2023 să urmeze o scădere a indicelui prețurilor de consum. Dar, inflația va rămâne anul viitor în economiile mari mult peste țintele băncilor centrale, adică mai mare de 2%, nivelul considerat optim pentru inflație.

Statele Unite, care au crescut dobânzile mai repede și mai mult, se vor întoarce la o inflație mai mică mai devreme decât zona euro sau Marea Britanie. Este normal ca americanii care au fost mai curajoși decât europenii în luarea deciziilor de politică monetară să fie și primii care vor beneficia de revenirea inflației la un nivel scăzut. Pe de altă parte, în Europa, inflația va rămâne mai ridicată pentru o perioadă mai lungă de timp.

În marile economii emergente, situația inflației este diferită. Respectiv, în China, inflația este scăzută și stabilă, în Brazilia și Mexic presiunile inflaționiste puternice se vor diminua anul viitor, iar în Turcia și Argentina rata inflației va rămâne anul viitor la un nivel ridicat, chiar dacă puțin mai mic decât în 2022.

În al patrulea rând, analiza trece în revistă problema energiei. Astfel, stocurile de gaze vor ajunge la 90% din capacitatea depozitelor. Cu toate acestea, OECD subliniază că stocurile s-ar putea să fie insuficiente și este posibil să fie nevoie ca statele să deruleze o campanie de economisire a energiei.

Totodată, deficiențele de aprovizionare ar putea apărea în această iarnă, dacă livrările din afara Uniunii Europene nu își respectă graficul și contractele parafate. Fără o diversificare a ofertei și o reducere ordonată a cererii, am putea asista la un deficit de gaze naturale și energie electrică și implicit la o creștere a prețurilor. Sunt riscuri care planează asupra economiei globale sau, așa după cum spune raportul OECD, este prețul războiului pe care îl plătește întreaga lume.

 
Rubrica Economia Reală din 7 octombrie 2022