În șapte ani, dublarea salariilor bugetare, deficit bugetar de opt ori mai mare. Și ne mai miră deficitul comercial enorm?

Este adevărat că deficitul comercial arată, pe de o parte, dependența îngrijorătoare a economiei locale de importuri, și, pe de altă parte, indică slaba competitivitate a companiilor românești la export.

Deficitul comercial a crescut până la un nivel de alarmă, 22 miliarde de euro în primele opt luni, și sunt mari șanse ca anul acesta să se încheie cu un nedorit record istoric. De aceea, Dragoș Damian încheie comentariul de pe rețeaua socială cu ideea că fiecare fabrică nouă sau fiecare uzină care se extinde este o bucățică recâștigată de suveranitate economică.

Desigur, până la suveranitatea economică, fiecare investiție este importantă pentru că poate contribui la reducerea deficitului comercial.

Sunt, însă, câteva întrebări care merită ridicate: ce s-a schimbat în economia românească astfel încât deficitul comercial a crescut atât de mult? S-a schimbat structura economiei? Au crescut salariile atât de mult încât să justifice o creștere a consumului din import? Au crescut atât de mult exporturile încât să explice și creșterea galopantă a importurilor?

Iată câteva răspunsuri :

Baza de raportare este anul 2015, pentru că este primul an de revenire economică de după criza din anii 2008-2011, primul an de creștere sustenabilă, care se va întinde până în 2020, anul pandemiei.

Mai întâi, trebuie spus că în 2015, deficitul comercial era de 8,4 miliarde euro, iar anul trecut a crescut la 23,6 miliarde euro, adică de aproape trei ori mai mult.

O parte din acest deficit provine din creșterea deficitului bugetar, pentru că acest indicator arată modul în care consumul guvernamental, salariile bugetare și investițiile au contribuit la creșterea importurilor și implicit a deficitului comercial.

Astfel, cifrele arată, în perioada 2015-2020, o creștere de opt ori a deficitului bugetar, de la 10 la 80 miliarde lei, o creștere a produsului intern brut, în termeni nominali, cu 70%, iar cheltuielile de personal s-au dublat de la 52 la 111 miliarde lei.

Ce arată aceste date?

În mod evident că economia românească a crescut sensibil în ultimii șapte ani, iar cel mai clar se vede acest lucru în cifrele produsului intern brut. Doar că expansiunea economică s-a făcut prin creșterea extraordinară a deficitelor, bugetar și comercial. De asemenea, dublarea salariilor bugetare a contribuit la creșterea consumului, inclusiv de produse venite din import.

În esență, creșterea economică nu a fost sustenabilă, pentru că s-a bazat pe deficite și nu pe eficiență. Investițiile au crescut, de la 18 la 33 miliarde lei, dar în valoare nominală cifrele rămân modeste.

S-a schimbat ceva în structura economiei românești în perioada 2018-2020? Da. Agricultura și industria au pierdut din ponderea în PIB, industria chiar 3,5%, până la 20%, construcțiile au crescut cu un procent, comerțul a rămas constant, sectorul de tehnologia informației a crescut, însă doar cu un punct procentual (neașteptat de puțin față de cât de mult se vorbește despre acest domeniu), un salt notabil a făcut sectorul administrației publice, un plus de 2,7 puncte procentuale, până aproape de 15%.

În concluzie, în spatele deficitului comercial tot mai mare stă o creștere economică bazată pe deficit bugetar, pe creșterea salariilor din sectorul public și cu o pondere în creștere a sectorului de stat, a administrației și a serviciilor publice.

Într-un fel am cules ce am semănat. Adică, România a avut o creștere economică bazată pe deficit bugetar, împrumuturi, creșterea numărului de bugetari și a salariilor acestora. Investițiile publice și private au rămas modeste, iar în aceste condiții deficitul comercial nu are de ce să ne mire.