Criza prețului obligă firmele și consumatorii casnici să investească în producția de energie

Cazul este ca o lecție de economie. Se știe că mediul economic și populația vor reacționa în situația în care prețul unei mărfi pe care o consumă crește spectaculos. Situațiile sunt diferite. Fie, dacă este posibil, consumatorul renunță să mai cumpere sau cumpără cantități mai mici pentru a-și păstra cheltuielile la un nivel rezonabil sau găsește un produs la un preț mai mic care poate substitui marfa care s-a scumpit sau, dacă este posibil, va produce singur.

În cazul energiei electrice nu sunt șanse de înlocuire a produsului, însă, există posibilitatea ca firmele să investească în propria capacitate de producție. Ceea ce s-a și întâmplat. Sub presiunea prețului energiei electrice multe companii au decis să își producă energia electrică.

Iată câteva exemple care s-au întâmplat anul acesta. Transavia, o companie mare din industria avicolă, a anunțat că are intenția să instaleze 22.000 de panouri fotovoltaice, ceea ce înseamnă că o treime din consumul energetic va fi asigurat din surse proprii. Proiectul va continua, firma anunțând că până la sfârșitul anului viitor își propune să producă întreaga cantitate de energie necesară.

Kosarom, o altă companie care activează în industria alimentară, va investi 280.000 euro în generatoare fotovoltaice care vor permite să producă 11% din necesarul de energie al firmei.

Dedeman, o importantă companie din sectorul de retail, a instalat în această vară centrale fotovoltaice în 10 magazine ale firmei. În ultimii doi ani, Altex a pus în funcțiune 8.000 de panouri fotovoltaice, la mai multe magazine din țară. Profi și Kaufland au început și ele să monteze panouri fotovoltaice pe magazine, OMV Petrom a anunțat că până la sfârșitul anului, vrea să doteze 150 de stații cu panouri care produc energie. Și CTP România, o companie din sectorul de logistică, are aceleași preocupări și alocă bani pentru investiții.

Cu siguranță, exemplele pot continua. Ele ne arată că, sub impulsul prețului energiei, firmele românești au început să investească pentru a-și produce energia din surse proprii. Este singurul lucru bun, dacă putem spune astfel, pe care l-a adus criza energetică și anume un impuls dat companiilor pentru a investi în producția de energie.

Desigur, sunt și proiecte de anvergură. Vor fi construite parcuri fotovoltaice și instalații eoliene. Complexul Energetic Oltenia vrea să construiască împreună cu Alro Slatina o centrală de producție a energiei electrice din gaze naturale cu o capacitate de 850 MW. Rămâne de văzut dacă proiectul va fi demarat și dus până la capăt, pentru că exemplul centralei de la Iernut, proprietatea Romgaz, a cărei construcție s-a împotmolit, nu ne poate face prea optimiști.

Fenomenul se întâmplă și la nivelul consumatorilor casnici. Ieri, directorul general al E.ON România a declarat că numărul de cereri de racordare la rețeaua de energie a crescut foarte mult. Este vorba despre consumatori casnici care și-au instalat echipamente de producere a energiei electrice și acum își doresc să livreze către rețeaua de energie. Acest lucru ar fi posibil doar dacă furnizorii și distribuitorii de energie vor face investiții și dacă se va schimba legislația. Desigur, ar fi fost normal ca investițiile să fie deja realizate, dar scuze se pot găsi totdeauna.

De asemenea, programele de creștere a eficienței energetice finanțate de stat au funcționat foarte greu. Fie nu au fost alocați suficienți bani, fie birocrația a fost prea mare și programele s-au împotmolit. Cert este că persoanele fizice, care au făcut investiții în eficiența energetică, au șanse mici să se racordeze la rețeaua de energie electrică.

În concluzie, criza prețului din energie a mișcat lucrurile. Companiile și persoanele fizice au început să investească în instalații de producere a energiei electrice. Este un pas mic, în aparență, dar totuși important pentru reducerea facturii.