România, penultimul loc în UE la venituri bugetare din taxe și contribuții sociale

În același timp, în anul 2020, majoritatea statelor europene au înregistrat scăderi economice semnificative din cauza pandemiei, ceea ce evident a afectat și nivelul încasărilor de taxe, impozite și contribuții.

De altfel, acest lucru s-a văzut anul trecut când, la nivelul Uniunii Europene, ponderea taxelor și contribuțiilor a crescut la 41,7% din PIB, față de 41%, în anul 2020.

Ce se întâmplă în România?

Nimic special, dacă ne gândim că de ani de zile România și Irlanda sunt statele europene cu cea mai scăzută pondere în PIB a veniturilor bugetare. Dacă bugetul de stat încasează atât de puține venituri, este logic că și în ceea ce privește strict taxele și contribuțiile sociale România nu poate să stea mai bine.

Statistica europeană pentru anul trecut confirmă evoluția din ultimii ani. România și Irlanda sunt statele europene cu cele mai mici rate ale încasărilor din taxe și impozite ca pondere în PIB. Respectiv, România este la 27,3% din PIB, iar Irlanda încasează numai 21,9% din PIB.

Cazul Irlandei este special în Uniunea Europeană, în sensul că alături de nivelul redus al taxelor stabilit în legislația fiscală, Irlanda oferă companiilor digitale care își așează reședință fiscală în această țară soluții negociate care în esență duc la venituri reduse încasate la bugetul de stat.

Dar, în pofida încasărilor mici din taxe, Irlanda își creează alte avantaje economice, în sensul că prezența investitorilor aduce locuri de muncă bine plătite, în cele mai multe cazuri.

Care este situația în România? De foarte mult timp, România este la coada clasamentului european în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB și implicit ponderea taxelor și contribuțiilor. Este oare de vină nivelul scăzut al taxelor și impozitelor din România sau slaba capacitate a administrației fiscale de a colecta taxele? Câte ceva din toate.

Se știe dar nu se face

Este deja cunoscută situația gapului de TVA, adică a diferenței dintre ce ar trebui încasat din TVA și cât se încasează efectiv. Problema este veche, cunoscută de administrația fiscală și de majoritatea politicienilor. Și totuși, nu se face nimic pentru a se reduce gapul de TVA.

Mai mult, unul dintre obiectivele reformei fiscale inclus în planul național de redresare și reziliență este chiar reducerea diferenței între cât TVA se încasează efectiv și cât ar trebui încasat. Rămâne de văzut dacă se vor găsi soluțiile administrative și eventual legislative pentru a se realiza acest punct al reformei.

Unele taxe sau impozite aplicate în România sunt mici dacă facem o comparație cu nivelul ratelor din statele membre. Dar, nu trebuie uitat că nivelul contribuțiilor sociale este destul de mare dacă îl comparăm cu cel european.

Dincolo de ratele de impozitare, problema funcționării sistemului fiscal este esențială. În continuare, baza de contribuabili este redusă, mica evaziune este tolerată, pentru că altfel nu se explică înflorirea ei în anumite perioade, iar marea evaziune nu scade semnificativ.

Rezultatele în ceea ce privește creșterea veniturilor bugetare rămân invizibile. România mai face o încercare prin planul național de redresare și reziliență și printr-o serie de măsuri de schimbare a legislației fiscale. Vom vedea cât de eficiente vor fi.