Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Inflație, incertitudini și instabilitate

mugur_isarescu_bnr.jpg

Sursa imaginii: 
Inquam Photos/George Călin

Mai mult decât creșterea dobânzii de referință, ieri am putut vedea felul în care membrii Consiliului de administrație al BNR analizează evoluția economiei.

După cum era de așteptat, primele patru paragrafe ale sintezei privind hotărârile băncii centrale se referă la inflație. Rata inflației este analizată din mai multe puncte de vedere, dar creșterea prețurilor este clară dacă avem în vedere că rata a ajuns, în septembrie, la 15,88%.

În ceea ce privește creșterea economică anuală, raportul BNR constată o decelerare ușoară, la 5,1%, în al doilea trimestru al anului, de la 6,4%, în primul trimestru. De asemenea, în afară de încetinirea economiei s-a înregistrat și o schimbare a structurii cererii.

Astfel, consumul gospodăriilor populației a avut aportul majoritar la creșterea economiei, iar investițiile au avut o contribuție redusă, dar pozitivă. De asemenea, deficitul balanței comerciale și-a diminuat dinamica anuală înaltă, adică a mai încetinit.

Cum vor arăta ultimele două trimestre ale anului din punctul de vedere al creșterii economice? Raportul BNR arată că va fi o cvasi-stagnare. Dar, pe întregul an, pe fondul unui efect de bază, economia românească va crește, dar consumul privat va încetini.

Analiza BNR arată că este relevantă scăderea dinamicii anuale a consumului în lunile iulie-august, iar producția industrială a scăzut în această vară, în schimb, lucrările de construcții au revenit puternic, în special pe segmentul nerezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești.

Importurile au crescut semnificativ în această vară, în timp ce exporturile au cunoscut o scădere, ceea ce a dus la creșterea deficitului balanței comerciale.

Piața forței de muncă a avut o evoluție relativ constantă. Semnele unei crize nu se văd, dacă avem în vedere că rata șomajului a rămas constantă, în jurul valorii de 5%, iar intențiile de angajare s-au redresat ușor.

Pe plan financiar, dobânzile practicate de băncile comerciale au început să crească, inclusiv la depozitele populației, ceea ce arată că instituțiile bancare au răspuns la creșterea dobânzii de politică monetară majorând bonificarea acordată deponenților.

În aceste condiții financiare, leul a reușit în luna octombrie, să crească din nou față de moneda europeană. Chiar dacă majoritatea analiștilor privesc cu neîncredere evoluția cursului de schimb euro-leu, mirați de stabilitatea monedei naționale, cetățenii sunt mulțumiți de rezistența pe care o arată moneda națională.

În luna septembrie, creditul acordat sectorului privat și-a întrerupt scăderea, iar ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor de la 71% la 70%.

Ultima parte a raportului BNR este și cea mai interesantă, pentru că prognozează evoluția inflației. În funcție de mișcarea prețurilor, este foarte probabil ca BNR să își calibreze pașii politicii monetare, adică de creștere sau de oprire a creșterii ratei dobânzii.

Prognoza actualizată a BNR arată că inflația va mai crește ușor până la sfârșitul acestui an, apoi va intra pe o traiectorie graduală de scădere urmând ca la începutul anului 2024 rata inflației să se întoarcă la nivelul de o cifră.

Totuși, incertitudinile rămân mari, iar factorii destabilizatori sunt mulți. Războiul din Ucraina și sancțiunile tot mai severe generează incertitudini față de evoluția economiei și a inflației, în special, durata schemelor de plafonare și compensare la plata energiei influențează semnificativ evoluția inflației, absorbția fondurilor europene și îndeplinirea obiectivelor de reformă rămân sub semnul întrebării, iar politica fiscală este asociată cu mai multe riscuri.

În concluzie, BNR își va calibra pașii de creștere a dobânzii-cheie în funcție de ritmul inflației. Dar, banca centrală va lua o pauză de respirație, până pe 10 ianuarie 2023, când va avea loc următoarea ședință a Consiliului de administrație.

 

 
Rubrica "Economia Reală" din 9 noiembrie 2022