Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum a reușit Pierre Schmitt, fondatorul singurei mărci de blugi 100% ”Made in France”

tesator.jpg

Pierre Schmitt, general manager al companiilor Emmanuel Lang și Velcorex, în fabrica de la Hirsingue, Haut-Rhin, Franța, 8 noiembrie 2021
Sursa imaginii: 
SEBASTIEN BOZON AFP

Pierre Schmitt, patronul fabricii franceze de textile Velcorex, a trecut prin toate greutățile pe care le poate întâmpina un întreprinzător: închidere, faliment, relocări... Departe de a se resemna, Pierre Schmitt a pus pe picioare o întreagă industrie, care în prezent fabrică singurii blugi 100% „made in France”.

„Secretul este să refuzi fatalismul și să cunoști istoria”, explică alsacianul în vârstă de 69 de ani, nostalgic pentru vremurile nu atât de îndepărtate în care industria din Mulhouse făcea ca orașul să fie mai prosper decât vecinul său elvețian, Basel.

Cea mai recentă creație a fabricii urmează să fie scoasă pe piață în această toamnă, anume blugii de in produși 100% în Franța, de la fabricarea firului de in cultivat în Normandia, până la confecționare, inclusiv împletirea țesuturilor și finisare (vopsire).

Velcorex are 147 de angajați și o cifră de afaceri de 23 de milioane de euro. Fabrica se diferențiază de concurenții francezi, care în mare majoritate cumpără materialele textile din străinătate și apoi fac decupajul și cusăturile în Franța, ceea ce este suficient ca eticheta să conțină tricolorul francez.

Comercializarea acestor blugi „contrazice zvonurile care spun că nu putem produce în Franța ceva de la A la Z”, afirmă Pierre Schmitt. „Este simbolul unei fabrici franceze adevărate, în care nimeni nu credea acum trei ani”. Este, de asemenea, punctul culminant al unei afaceri care a început în 2010, adesea descrisă drept „o nebunie”, dar la care Pierre Schmitt nu a renunțat niciodată.

Casa părintească ipotecată

La acea vreme, Velcorex, principalul producător de catifea din Europa, era pe cale să se închidă, însă Pierre Schmitt, fost director al gigantului textil Dollfus-Mieg et Compagnie, a refuzat ideea, elaborând un plan de recuperare a afacerii. "Era o sumă mult prea mare, chiar și cu un împrumut la bancă. Dar am crezut în afacerea asta, așa că mi-am ipotecat casa", mărturisește el. „Asta mi-a permis apoi să fac împrumuturi și să repun pe picioare totul”.

Istoria s-a repetat în 2013 când Emanuel Lang, ultima companie de textile din Franța, a intrat în lichidare. Pierre Schmitt a depus o ofertă de preluare, refuzată de lichidatorul care organiza licitația utilajelor fabricii. "Am un frate fermier. Împreună am pus baloți de paie pentru a împiedica accesul și am folosit o sirenă care făcea un zgomot infernal", își amintește el. "CRS-urile (Companii republicane de securitate) erau la fața locului. A fost imposibil să se continue licitația".

Preluarea a fost încheiată câteva săptămâni mai târziu, după intervenția lui Arnaud Montebourg, pe atunci ministru al Redresării Productive. „A trebuit să continuăm ilegal pentru a salva afacerea industrială franceză”, declară surprins Pierre Schmitt.

Odată cu aceste preluări, antreprenorul și-a consolidat liniile de finisare și confecționare, dar importând materiale din străinătate, ultimele companii producătoare franceze fiind închise în anii 2000. Așadar, în 2019, Pierre a cumpărat din Ungaria utilaje ce urmau a fi casate, iar pentru a le repune în funcțiune, a cerut ajutorul lucrătorilor pensionari. „Așa am reușit să producem primul fir de in francez după mai bine de 20 de ani”, spune el. „Franța este cel mai mare producător mondial de in, dar nu a reușit să-și valorifice și dezvolte această resursă”.

„Regăsirea sensului”

Fiind în fruntea industriei textile, Velcorex, pe lângă blugi, realizează o întreagă gamă de produse textile „made in France”, comercializată sub brandul „Sème”, dezvoltat de Agathe, fiica lui Pierre Schmitt. Fostă angajată LVMH (Moët Hennessy Louis Vuitton), ea a renunțat la cariera sa pentru a-și „regăsi sensul”.

Tatăl său are deja alte proiecte în minte: pe baza fibrelor textile naturale (in, cânepă sau urzică) să dezvolte materiale biodegradabile ca alternativă pentru derivatele petrolului.

„De exemplu, palele turbinelor eoliene din fibră de sticlă nu pot fi reciclate, așa că le îngropăm”, continuă Pierre. "Este nevoie de puțin studiu, dar în viitor le putem fabrica din materiale biodegradabile. Aceste materiale vor fi motorul următoarei revoluții industriale". Pierre Schmitt speră că va pune Mulhouse din nou pe harta orașelor industriale de top.

 

Traducere de Eremia Iulia Maria, după articolul publicat de France 24