Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Inflația va scădea anul viitor. Dacă toate lucrurile vor merge cât de cât bine

calcule_grafic.png

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Raportul asupra inflației prezentat ieri de Banca Națională a României era interesant dintr-un punct de vedere. Și anume, ce indicii oferă referitoare la evoluția inflației. Va mai crește sau nu rata inflației? Este o întrebare capitală pentru că răspunsul vine la pachet și cu informația subînțeleasă a creșterii dobânzii-cheie sau cu o perioadă de stagnare a creșterii ratelor dobânzii de politică monetară.

Până să aflăm răspunsurile la aceste întrebări dificile, raportul băncii centrale oferă câteva informații de context. Astfel, pentru început, se trec în revistă factorii care duc la creșterea și, respectiv, scăderea inflației. Cauzele creșterii se cunosc, este vorba despre creșterea prețurilor energiei, seceta din această vară și anticipațiile inflaționiste ale managerilor companiilor.

Dimpotrivă, sunt câțiva factori care contribuie la reducerea prețurilor și anume schema de sprijin pentru factura de energie electrică și gaze naturale, compensarea cu 50 de bani pe litru a prețului carburantului și scăderea prețului petrolului.

Primul indiciu cu privire la evoluția viitoare a inflației este că începând cu luna aprilie este vizibilă o zonă de platou pentru rata inflației, respectiv o stagnare a creșterii. Acest lucru se întâmplă pe fondul unei stabilități a tarifelor energetice și chiar a scăderii prețului combustibilului.

Interesant este că, la nivelul Uniunii Europene, România a dat tonul inflației. În sensul că în noiembrie 2019, România avea cel mai mare indice armonizat al prețurilor de consum dintre statele Uniunii Europene. Apoi, valul inflaționist care a cuprins Europa a făcut ca alte state să aibă o rată a inflației mai mare decât România, economia autohtonă fiind pe locul al zecelea.

Detensionare

Dincolo de această statistică, raportul BNR arată că există piețe, precum petrolul, alimentele, metalele și îngrășămintele, care s-au detensionat, dar efectele indirecte de-a lungul lanțului de producție nu s-au epuizat încă.

A fost un an cu prețuri mari ale materiilor prime agricole, cauzele principale fiind seceta severă și războiul din Ucraina. Costurile cu forța de muncă au crescut, mai mult în sectorul industrial, dar, în total, BNR arată că piața muncii cunoaște o detensionare.

În continuare, însă, economia românească înregistrează o creștere solidă, dar care este de așteptat să se tempereze spre sfârșitul anului, în concordanță cu evoluțiile de pe plan internațional.

Creditarea se temperează, iar ieri în conferința de presă, guvernatorul BNR Mugur Isărescu se felicita pentru introducerea unui regulament mai strict de creditare. În felul acesta, se micșorează riscul ca debitorii care nu au putere financiară să ajungă în situația de a avea credite neperformante. Acum, un regulament de creditare mai strict își arată utilitatea.

Isărescu a insistat și pe ideea că împrumuturile trebuie luate în moneda în care sunt încasate salariile. Guvernatorul BNR consideră în continuare că împrumuturile în euro comportă riscuri, chiar dacă stabilitatea monedei naționale față de euro nu mai trebuie dovedită.

Dar, un credit în euro pe 20 de ani îl „leagă” pe debitor de euro, iar în această perioadă este greu de spus cum va evolua moneda europeană față de leu.

Așadar, să ne întoarcem la factorul de interes, respectiv dacă va mai crește inflația. Raportul BNR arată că rata inflației va crește până la sfârșitul anului. Există chiar și o cifră, de 16,3%, iar de anul viitor tendința se va schimba în sensul că va începe să scadă.

Dar, incertitudinile și riscurile rămân la un nivel ridicat, în așa fel încât așteptările privind evoluția inflației se pot schimba. Și ne întoarcem de unde am plecat și anume la realitatea că scăderea inflației depinde de mulți factori extrem de imprevizibili.

 
Rubrica Economia Reală din 15 noiembrie 2022