Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Intrăm sau nu în recesiune în 2023? „Putem scăpa la mustață, dar criza se poate întinde pe câțiva ani”

ciuca.jpg

Premierul Nicolae Ciucă
Sursa imaginii: 
Facebook/Guvernul României

„România nu este în pericol să intre în recesiune economică”, a promis, marți, premierul Nicolae Ciucă. El spune că vom avea, la sfârșitul anului, o creștere economică de 5%, iar în 2023 de 1,5%. „Am luat măsuri astfel încât să putem să consolidăm economia, să o menținem în echilibru astfel încât să nu intrăm în recesiune”, a subliniat șeful Executivului. Totuși, din ce în ce mai mule rapoarte, printre care cele ale FMI și Morgan Stanley, arată că întreaga Europă va avea probleme serioase în 2023. Așadar, cât de real este pericolul recesiunii în 2023 pentru Europa și, implicit, pentru România? Și care ar fi principalele urmări ale acestei situații economice cu care nu ne-am mai confruntat de la criza din 2008? Sunt întrebări pe care RFI i le-a adresat economistului Aurelian Dochia.

Aurelian Dochia: Deși nu poate să fie exclus un moment de așa numită recesiune tehnică, caracterizată prin două trimestre succesive de contracție a produsului intern brut, pe total an și 2022 și 2023 România va continua să aibă o creștere economică, probabil că mult mai înceată în anul viitor.

Reporter: Fondul Monetar Internațional avertiza chiar zilele trecute că perspectivele economiei mondiale sunt mai sumbre decât cele previzionate anterior, cele mai mari probleme urmând să le aibă, cel mai probabil, statele europene. E o informație confirmată și de analiști de la Morgan Stanley. Așadar, avertismentele par din ce în ce mai clare, mai multe. Și atunci?

AD: Este foarte clar că la nivel european lucrurile stau mult mai rău decât în America. Europa a fost afectată de războiul din Ucraina într-o măsură mult mai mare, în primul rând datorită faptului că aveau o dependență mare de petrolul și gazele venite din Rusia. Economia europeană cea mai vulnerabilă din punctul ăsta de vedere este Germania, cea mai mare economie europeană. La nivelul Europei deja se conturează discrepanțe între diversele țări membre în modul în care depășesc acest moment de criză, care s-ar putea să nu fie numai 2022 – 2023, ci să se întindă pe o perioadă mai lungă de tip. Faptul că Germania este pusă în situația de a-și regândi întregul model de dezvoltare pe care s-a bazat până acum ar putea să creeze mari probleme Uniunii Europene.

Rep: Să sperăm că România, care e în afara zonei euro și care deja are probleme economice destul de serioase, va rezista mai bine, poate, decât state mult mai puternice din punct de vedere economic?

AD: Probabilitatea mai mare este ca România să treacă la mustață pe lângă o recesiune în anul 2023. Într-un fel România este poziționată favorabil. Se petrec multe schimbări în momentul de față în reconfigurarea proceselor de producție la nivel european și la nivel mondial. Din perspectiva asta vedem că România devine interesantă pentru tot felul de investiții și de investitori. Cea mai mare constrângere pe care cred că o avem și o vom avea în continuare este aceea a forței de muncă. Citeam zilele trecute despre investiții în producția de baterii. Este un domeniu foarte important și care se leagă de modul de funcționare a energiei viitorului. România ar putea să atragă o investiție semnificativă în domeniul ăsta. Dar de multe ori problemele apar în zona asigurării forței de muncă. Știm bine că sunt destul de mulți români care au plecat în vest.

Rep: Revenind la perspectiva unei recesiuni economice în Europa, care va afecta sau nu România, vom vedea. În acest moment autoritățile sunt optimiste. Dumneavoastră spuneți că „e posibil să scăpăm la mustață” de acest scenariu nefericit. Poate ar fi interesant să ne amintim de ce s-a întâmplat în urmă cu 14 ani pentru a fi pregătiți și pentru a înțelege acest subiect...

AD: Criza prin care am trecut acum 14 ani este un exemplu bun. Și atunci autoritățile au privit cu destul de mare optimism perspectiva economiei românești. Până la urmă, s-a dovedit că în primul rând, am suferit o contracție foarte mare a produsului intern brut, de vreo 7% în primul an de recesiune. Revenirea producției nu s-a produs decât pe o perioadă de 4 – 5 ani. S-a observat o scădere drastică a veniturilor pentru largi categorii de angajați. A crescut foarte mult șomajul. Toate familiile au simțit, într-un fel sau altul, acea criză. De data asta condițiile sunt în mare măsură diferite. Nu este o criză pur economică sau financiară. Este o criză prin care trecem și datorită acestui război din apropierea noastră, din Ucraina. Cred că și situația pe piața muncii este în momentul de față diferită. Eu nu mă aștept, chiar în cazul unei scăderi a economiei sau a unei recesiuni pe termen scurt, la o creștere prea mare a șomajului. Deja avem mulți investitori care se plâng de lipsa forței de muncă potrivite. Atunci, probabil că șomajul nu va avea loc de creștere prea mare. Până la urmă, totul depinde de modul în care se va rezolva războiul din Ucraina. Putem să avem un oarecare optimism în legătură cu găsirea unei soluții. Multe din lucrurile despre care discutăm astăzi se schimbă foarte repede. Există și un scenariu negativ în care conflictul nu se oprește, ba chiar se agravează, poate să mai antreneze în el și regiuni din jur. Situația va fi dificilă pe o perioadă lungă de timp. Va trebui să ne obișnuim cu o tranziție în mai multe domenii, în primul rând în energie. Avem o tranziție climatică prin care trebuie să trecem, o tranziție geopolitică. O să existe niște reorganizări, niște reașezări de forțe la nivel mondial. Tehnologia ne aduce în fiecare zi noi surprize. Și mai avem și un trend demografic nefavorabil, mai ales în România, care face ca piața de muncă să fie tot mai tensionată și o populație tot mai îmbătrânită care să aibă nevoie de sprijinul statului.

Ascultă:

 
Economistul Aurelian Dochia, despre pericolul recesiunii