Apare cel mai mare partid din România: al muncitorilor și al liderilor de sindicat

În principiu, prezumția de nevinovăție se aplică și legilor, mai precis efectelor pe care le pot produce actele normative. În cazul de față este vorba despre legea dialogului social, adoptată de Camera Deputaților și care trebuie să mai depășească doar promulgarea președintelui țării pentru a fi pusă în aplicare.

Legea dialogului social a fost inițiată în urmă cu patru ani și a ajuns abia ieri să fie adoptată de Parlament. Mai mult, legea se află inclusă și la capitolul reforme din Planul Național de Redresare și Reziliență. Doar că PNRR spune că trebuie finalizată legea, nu și cum să arate forma finală.

Iar textul adoptat de Camera Deputaților ne poate face să uităm de superbul principiu al prezumției de nevinovăție. Despre ce este vorba? Legea dialogului social include o serie de schimbări, care luând în calcul experiența de până acum, anunță modificări importante în raporturile de putere dintre patronate, sindicate și guvern.

Concret, sindicatele vor putea face politică. Până acum, vechea lege interzicea explicit implicarea sindicatelor în politică. Desigur, că în realitate, unii lideri de sindicat făceau „pe față” politică, iar la un moment dat au ajuns fie membri ai Parlamentului, fie ai Executivului. Ar putea exista tentația de a spune că este mai bine să fie o legislație transparentă, care să elibereze sindicatele de presiunea neimplicării în zona politică.

Depinde. Deocamdată, nu știm unde ne va duce noua prevedere legală, respectiv cât de mult vor pătrunde sindicatele în politică sau, invers, cât de mult va intra politica în organizațiile sindicale. Este posibil ca fără vreo opreliște legală liderii de sindicat să se confunde cu politica.

Și pentru ca „tacâmul” să fie complet, în lege apare și un nou tip de grevă, cea împotriva politicii sociale și economice a guvernului. Norma legală spune că acest tip de grevă trebuie notificată guvernului cu 10 zile înainte de declanșare, dar acest lucru nu este decât aspectul formal. Partea cea mai interesantă este că sindicatele fac politică și grevă cu caracter pur politic, pentru că o grevă împotriva politicii economice și sociale are, de fapt, valențe politice.

În această situație, se poate spune că s-au creat condițiile pentru apariția celui mai mare partid din România, cel al muncitorilor. Se vor găsi, evident, suficienți lideri.

De asemenea, crearea unui sindicat s-a simplificat, în sensul că a scăzut numărul de membri necesari de la 15 la 10. Din acest punct de vedere, tendința este sincronă cu simplificarea înregistrării unui partid politic.

Din nou, s-ar putea spune că nu este nimic rău în a coborî cu sindicatele până la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Problema este că o adâncire a gradului de sindicalizare ar putea avea efecte asupra companiilor și economiei, în general. O legislație mai favorabilă organizațiilor sindicale, venită într-un moment în care companiile traversează o perioadă de criză, poate să aducă un recul important în economie.

Mai ales că acum, prin noua lege a dialogului social, se pot face și greve de solidaritate cu angajații din alte firme. Există și alte prevederi care sunt preluate din vechea legislație: pot face afaceri, pot acorda consultanță, pot organiza cursuri de pregătire și calificare profesională, iar angajatorii pot reține și vira sindicatului cotizația lunară. Ca element de culoare, sindicatele au obținut prin legea dialogului social, să poată organiza și sponsoriza, din nou, competiții sportive. Așadar, politică, afaceri, greve și sport. Sindicatele câștigă putere și influență. Vor fi în tot și în toate.