Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mituri și adevăruri despre energie. Nu suntem independenți, cărbunele este esențial, consumul scade

bec.jpg

România are nevoie de importuri energetice.
România are nevoie de importuri energetice.
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Anul acesta, sectorul energetic a fost în centrul atenției. Prețurile mari și criza de aprovizionare cauzată de reducerea cantităților de materii prime cumpărate din Rusia au născut nu doar analize, ci și speculații.

În aceste condiții, este bine să privim cifrele pe primele nouă luni ale anului, publicate de Institutul de Statistică, și să vedem dacă avem mituri sau adevăruri. Primul mit este: România produce energie și este independentă energetic. Fals. Datele pe primele nouă luni ale anului 2022 arată că România importă masiv țiței, ba chiar putem spune că a fost dependentă de petrolul din import. Astfel, importurile de țiței au fost de trei ori mai mari decât cantitatea extrasă în țară. Dacă adăugăm și alte produse petroliere importate, din care cea mai mare parte reprezintă motorină, avem o imagine mai clară a nevoii de importuri de țiței și de produse petroliere.

România a importat în primele nouă luni ale anului și gaze naturale. Respectiv, un sfert din gazul utilizat a fost din import, un procentaj destul de mare în contextul în care toate datele despre România arată că dependența de gazele rusești este de cel mult 10%. Desigur, este posibil ca o parte din importuri să fi provenit din alte zone decât Rusia, dar este cert că România are nevoie să importe un sfert din totalul cererii de gaze.

De asemenea, anul 2022 a fost atipic, în sensul că România, la fel ca toate statele membre ale Uniunii Europene, s-au aprovizionat intens în această vară pentru a înmagazina gaze în depozite.

Nici în ceea ce privește energia electrică mitul independenței nu este valabil. Anul acesta, România a importat 6,5 Twh, ceea ce înseamnă 16% din consumul total. Nu pare mult, dar este o cantitate esențială, pentru că, după cum se știe, importurile de energie sunt preluate în sistemul energetic național din rețeaua europeană în momentul în care apare un deficit din producția internă.

Este adevărat că în primele nouă luni ale anului au fost și exporturi de 5,1 Twh. Chiar dacă o parte a opiniei publice ar fi tentată să spună că este nevoie de o blocare a exporturilor, soluția nu este eficientă. Pe de o parte, pentru că pieței românești oricum îi lipsește cel puțin un Twh, iar, pe de altă parte, statul nu are nicio pârghie concretă, în afară de reglementare, prin care să împiedice exportul de energie electrică.

Un al doilea mit care a circulat intens anul acesta este acela că producția internă de energie electrică are nevoie de cărbune și de termocentrale. Este adevărat. Producția obținută în primele nouă luni în termocentralele care folosesc ca materie primă cărbunele a fost de 16 Twh, ceea ce înseamnă cea mai mare cantitate la nivel național, următoarea sursă fiind hidrocentralele, cu 10Twh. Atât timp cât un sfert din producție este obținută din cărbune, este clar că România va avea o problemă în momentul în care va trece la oprirea termocentralelor din motive de mediu. Dacă se va întâmpla așa, România va trebui să pună ceva în locul surselor poluante de energie, pentru că altfel va fi nevoie de importuri masive.

Este de remarcat că sursele regenerabile (solare și eoliene) au produs anul acesta o cantitate semnificativă de energie electrică, apropiată de cea generată de centrala nucleară de la Cernavodă, respectiv, doar cu un Twh mai puțin. De asemenea, producția hidro a fost mai mică față de anul precedent, cu 15%, cu siguranță, din cauza secetei.

Un al treilea mit este legat creșterea consumului. Este un mit fals. Anul acesta, consumul, din economie și cel al populației, s-a redus. Motivele sunt legate, pe de o parte, de creșterea eficienței energetice și, pe de altă parte, de o scădere a consumului determinată de tariful mare.

În ceea ce privește ideea că România ar putea avea un preț mai mic al energiei, pentru că are producție autohtonă, se vede din cifre că nu putem vorbi de independență energetică. România are dependența ei în ceea ce privește consumul intern și anume termocentralele, hidro și chiar importul. Așadar, realitatea bate, în unele cazuri, impresia publică.

 
Rubrica "Economia Reală" din 28 noiembrie 2022