Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Asta mai lipsea: tensiuni comerciale între Uniunea Europeană și SUA

Într-o economie care trebuie să răspundă la o serie lungă de crize doar asta mai lipsea: creșterea tensiunilor comerciale între SUA și Uniunea Europeană. Dar, se întâmplă. În ultima perioadă, mai mulți oficiali europeni au atras atenția asupra unor măsuri considerate fie protecționiste, fie vizând concurența neloială, decise de administrația de la Washington.

Concret, nemulțumirea europenilor vine de la așa-numita „Lege de reducere a inflației” semnată de președintele Joe Biden în luna august a.c.. În noiembrie a.c., miniștrii economiei francez și german, Bruno Le Maire și Robert Habeck, atenționau că este nevoie de o abordare coordonată la nivel european pentru răspunde provocărilor venite de peste Ocean. Cu o zi înainte, comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton a declarat că legea americană reprezintă o provocare „existențială” pentru industria europeană.

Este clar că Europa are o problemă cu legislația americană privind reducerea inflației. Despre ce este, însă, vorba? Actul normativ mobilizează investiții în valoare de 370 miliarde de dolari pentru a reduce emisiile de carbon ale economiei americane. Intenția este, bineînțeles, lăudabilă. Numai că oficialii europeni observă că legea americană oferă un credit fiscal pentru cumpărarea de automobile electrice doar cu condiția ca mașinile să fie asamblate în America de Nord. Totodată, regulile de achiziție ar putea descalifica un vehicul dacă bateria mașinii nu îndeplinește specificațiile locale.

Competitivitatea economiei europene este deja mult redusă de prețul gazului și al energiei electrice, iar o abordare protecționistă nu face decât să scadă și mai mult șansele industriei europene să concureze cu întreprinderile americane. Dincolo de problema alegerii pe care o fac consumatorii, europenii sunt îngrijorați că o parte din investitori se vor orienta către America de Nord pentru a putea beneficia de avantajele conferite de lege.

Experții europeni cred că prin oferirea unor subvenții dedicate producătorilor de pe teritoriul american, SUA se îndepărtează de principiile Organizației Mondiale a Comerțului. În același timp, dacă modelul aplicat în industria auto s-ar extinde și la alte sectoare, teme precum concurența și principiile unei economii deschise ar deveni stringente.

Să ne aducem aminte că tensiunile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană sunt mai vechi, respectiv din timpul mandatului fostului președinte Donald Trump. După plecarea din funcție a lui Trump, cele două blocuri comerciale au restabilit bunele relații comerciale prin faptul că suprataxele americane la importurile de oțel și aluminiu au fost suspendate, la fel au procedat europenii cu importurile din America, iar vechiul contencios Airbus-Boeing este pe cale să își găsească rezolvarea. Numai că atunci când lucrurile mergeau bine, europenii acuză că administrația de la Washington a creat o nouă dispută.

Semnalele europene, în special din partea politicienilor germani și francezi, sunt clare: este nevoie de acțiune. Dar analiștii se întreabă: cum ar putea arăta acest tip de acțiune?

O idee ar fi depunerea unei plângeri la Organizația Mondială a Comerțului. Nu ar fi nici prima și, probabil, nici ultima, pentru că de exemplu, cazul Airbus-Boeing a ajuns tot în fața instanțelor OMC. Unii experți propun introducerea unor bariere tarifare punitive pentru a obliga SUA să își reconsidere poziția, alții vor introducerea unei legislații „în oglindă”, care să îi favorizeze pe producătorii europeni.

Până la găsirea unor soluții diplomatice sau, dimpotrivă, în replică, politicienii europeni continuă să vorbească. Cel mai recent exemplu este al președintelui Consiliului European, Charles Michel, care săptămâna trecută, în presa europeană, a adus din nou în discuție nevoia de concurență echitabilă între SUA și Uniunea Europeană. „Uniunea Europeană crede în piața liberă, dar pentru ca globalizarea să funcționeze este nevoie de reciprocitate”, a declarat Charles Michel. Plus, “Uniunea Europeană nu poate fi victima colaterală a tensiunilor și competiției dintre China și SUA”. Aliații occidentali nu au nicio fisură în susținerea Ucrainei. Este un bun exemplu și pentru relațiile comerciale.

 

 
Rubrica "Economia Reală" din 6 decembrie 2022