Un proiect de buget optimist, într-o realitate complicată

Cu toate acestea, cifrele bugetului ne arată câteva lucruri despre economia și finanțele țării. Către ce instituții bugetare se alocă sumele cele mai mari de bani? Podiumul este format din Ministerul Muncii, evident, prin pensiile plătite, Ministerul Apărării, datorită creșterii sumelor pentru înzestrarea armatei și Ministerul Educației, grație numărului de angajați și complexității sale.

Trebuie spus că din nou s-a amânat alocarea a 6% din PIB pentru educație. Este însă evident că prevederea legală este ruptă de realitate. Cu actualele venituri bugetare este imposibil să se aloce educației șase procente din produsul intern brut, pentru că ar însemna practic o dublare a sumei. În plus, nu există nicio garanție că o alocare bugetară mai mare duce și la creșterea calității procesului de învățământ.

În ceea ce privește structura bugetară pe ministere, atrage atenția că Ministerul Afacerilor Interne primește mai mulți bani decât cel al Transporturilor, ceea ce este destul de ciudat în condițiile în care România vrea să crească ritmul de construcție a infrastructurii.

De asemenea, surprinde suma substanțială pe care o are Ministerul Energiei, care este cel mai mare minister mic. Respectiv, Energia are o alocare de 5,5 miliarde lei. O mână de funcționari din minister nu poate cheltui atât de multe miliarde și, în acest caz, explicația este că instituția are în subordine mai multe companii aflate în dificultate financiară care primesc anual subvenții de peste un miliard de euro.

Care este situația bugetului de pensii?

Anul viitor, sistemul public de pensii va avea cheltuieli de 108 miliarde de lei, cu 12,6% mai mult decât anul precedent, și este pentru prima dată după trei decenii când se depășește nivelul de 100 miliarde lei. Important este că alocarea din anul 2023 reprezintă aproximativ 7% din PIB, ceea ce arată că discuția interminabilă legată de plafonul de 9,4% din PIB este inutilă. Pentru că mai este mult spațiu fiscal, cu excepția situației în care așa-numitele pensii speciale sunt incluse și ele în cadrul plafonului. Dar, la acest capitol se intră în interpretări fără sfârșit, în sensul că publicul larg înțelege ceva prin pensii speciale, specialiștii înțeleg altceva, iar Comisia Europeană și Banca Mondială, instituția care a realizat consultanța pentru noua lege a pensiilor, încearcă să facă „balet” între ce vrea guvernul și ce crede publicul.

Proiectul de buget pentru anul viitor aduce un nou record la investiții. Se alocă 112 miliarde lei, o sumă importantă, într-adevăr, dar care nu oferă nicio garanție că va fi și cheltuită efectiv. Anul acesta este relevant.

Un raport recent al Consiliului Fiscal arată că în primele 10 luni ale acestui an cheltuielile cu investițiile au fost de aproximativ 48 miliarde lei, ceea ce înseamnă cu aproape un sfert mai mult decât în anul precedent, dar numai jumătate din ceea ce se propunea inițial în buget. Așadar, nu există nicio garanție că suta de miliarde de lei din bugetul pe anul 2023 va fi cheltuită în mod real. Deci, recordul de investiții este doar pe hârtie, iar peste un an vom vedea cât s-a cheltuit cu adevărat pentru investiții publice.

În fine, de ani de zile judecăm investițiile de la buget doar prin prisma sumelor globale. Foarte rar avem un raport public, transparent, referitor la primele 50 de obiective de investiții pentru care s-au cheltuit cei mai mulți bani de la buget. În felul acesta, am putea vedea mai clar la ce folosește bugetul de stat, în afară de plata pensiilor și salariilor din fonduri publice.