Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Efectele embargoului și plafonarea prețului petrolului rusesc (analiză)

sonde_petrol_0.png

Sursa imaginii: 
© REUTERS/Nick Oxford via rfi.fr

Embargoul și plafonarea prețului petrolului rusesc urmează să aducă schimbări importante în piața de energie, se arată într-o analiză a  Asociației Energia Inteligentă. Europa va amâna oprirea centralelor pe cărbune, Statele Unite vor scoate petrol din Rezerva Strategică, arată documentul.

Chiar dacă aparent producția de țiței rusesc exportată este de doar 8% din producția mondială totală, aceasta va afecta cererea și implicit va genera efecte economice și sociale.

Cum diferă acest șoc de alimentare cu țiței de șocurile anterioare? În analiză se arată că în mod tradițional, șocurile aprovizionării cu petrol au apărut din cauza Războiului de Iom Kipur dintre țările Arabe și Israel (1973, 1979) sau din cauza conflictului militar din 1990 care a dus la distrugerea instalațiilor de producție a petrolului la invazia Kuweitului de către Irak. 

În schimb, astăzi, exporturile rusești de țiței și produse rafinate sunt supuse embargoului din cauza invaziei Rusiei. În plus, tarifele de transport al țițeiului rusesc pentru diferite destinații au crescut la niveluri record, reflectând presiunea publică asupra companiilor petroliere pentru a evita achiziționarea de petrol rusesc, teama de sancțiuni oficiale asupra exporturilor rusești de energie, dar și atacurile asupra navelor din Marea Neagră. 

O altă dimensiune în care evenimentul actual diferă de precedentul istoric este că reducerea exporturilor rusești de petrol a fost precedată de o reducere a exporturilor rusești de gaze naturale către Europa. Gazul natural este folosit pentru încălzirea locuințelor, pentru producerea de energie și în producția industrială. Creșterile de preț rezultate în diferite grade s-au răspândit pe tot globul prin comerțul cu gaze naturale lichefiate.

Europa poate atenua impactul penuriei de gaze naturale și petrol prin întârzierea opririi centralelor nucleare și a cărbunelui, dar Europa depinde de Rusia și pentru aprovizionarea cu cărbune și chiar uraniu. 



Analiștii iau în calcul diferite scenarii care să compenseze deficitul legat de blocarea exporturilor de petrol rusesc:

–   China, cel mai mare consumator din lume de petrol, să-și mențină consumul redus de energie și să achiziționeze petrol la nivelul prețului plafonat, o abordare puțin probabilă.

–   creșterea producției de petrol în altă parte din lume pentru a compensa lipsa petrolului rusesc. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis însă deja că nu vor oferi ajutor de data aceasta.

–   creșterea capacității producătorilor de petrol de șist din Statele Unite de a stimula în mod semnificativ producția de petrol pe termen scurt, dar care este limitată de blocajele lanțului de aprovizionare, lipsa forței de muncă și insistența investitorilor publici asupra disciplinei capitalului.

–   Repunerea pe harta energetică a petrolului din Iran și Venezuela. Puțin probabilă încheierea unor acorduri în acest sens, dar și așa producția de petrol iraniană/venezueleană, ar răspunde lent, iar creșterile ar fi mult mai mici decât deficitul care probabil trebuie acoperit. 

Potrivit Asociației Energie Inteligentă, aceste scenarii lasă ca o singură soluție să fie posibilă pentru a trece această iarnă, scoaterea petrolului din rezervele strategice de petrol pe termen scurt. Ipotetic, SUA ar putea elibera până la 4,4 milioane de barili pe zi de țiței din Rezerva Strategică de Petrol, dar numai pentru aproximativ trei luni.