Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Goana după banii statului

agricultura_ue.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / Council of the European Union

Trei canale mass-media germane, două televiziuni și ziarul „Süddeutsche Zeitung", au realizat o anchetă pe marginea subvențiilor agricole încasate de companii și instituții din mai multe state europene.

Concluziile anchetei arată o serie de lucruri interesante. De exemplu, în Polonia și Austria mulți bani merg către biserica catolică, arată analiza jurnalistică. În Germania, există diferențe foarte mari: unele companii care administrează sau au în proprietate suprafețe mari de terenuri primesc 30.000 euro pe lună, iar micii proprietari încasează doar 200 euro lunar.

De exemplu, grupul energetic RWE a încasat în ultimii opt ani trei milioane de euro în contul subvențiilor agricole. Explicația este aceea că firma cultivă terenurile care au fost folosite în trecut în sectorul minier.

Bayer și BASF, două companii cu afaceri în mai multe domenii, primesc și subvenții agricole pentru că produc hrană pentru animale sau cultivă plante pe loturi experimentale. De asemenea, există și o diferență de ordin regional, în sensul că landurile Bavaria și Saxonia Inferioară au primit o treime din fonduri, iar cooperative din fosta RDG au beneficiat și ele de subvenții mari. De asemenea, sume importante merg și către fundații care administrează terenuri agricole.

Tema subvențiilor agricole nu este doar germană. Este europeană și are particularități și în România. De exemplu, în România controversele legate de cine încasează subvenția pe hectar se poartă între micii proprietari de terenuri și arendași, cei care lucrează și administrează suprafețele luate în arendă.

”Fermierul de canapea”

În majoritatea cazurilor, subvenția pe hectar este încasată de proprietar și nu de compania care lucrează terenurile. Desigur că acest sistem îi nemulțumește pe administratorii firmelor care muncesc terenurile, dar legislația și mecanismul de plată al subvențiilor îi avantajează pe proprietari.

Este o dilemă complicată. Pe de o parte, se poate spune că micii proprietari au tot dreptul să primească subvenția, în calitatea lor de deținători de teren. Pe de altă parte, cei care lucrează terenul și care investesc în îmbunătățirea calităților solului, sunt și ei îndreptățiți să încaseze subvențiile. Cert este că sistemul a născut un așa-numit „fermier de canapea", care nu contribuie la obținerea producției agricole, dar primește subvenții agricole europene sau naționale.

Este corect? Până acum, România nu a căutat nicio rezolvare în favoarea celor care lucrează terenul, ci a mers pe ideea, probabil și din rațiuni sociale, să îi favorizeze pe micii proprietari, chiar dacă aceștia nu își lucrează direct suprafața de teren.

Tema este mai vastă decât în domeniul agricol. Pandemia și criza prețurilor energetice a pus problema către cine este corect și eficient să se îndrepte ajutorul de stat. Adică, de exemplu, Franța, la fel ca România, a introdus o reducere a prețului carburanților la pompă. Statul suportă o parte din prețul unui litru de benzină sau motorină. Observația a fost că de această facilitate beneficiază și cei cu venituri mari și cei cu venituri mici.

Să fie oare corect? Dificil de spus, dar statele au decis să aplice subvenția la carburanți fără nicio discriminare.

Totodată, prețul mare al energiei a adus un val de cereri pentru ajutor de stat. Nu doar consumatorii individuali, ci și companiile au avut nevoie de o subvenție de la stat. În România, unele sectoare economice au fost uitate sau lăsate special în afara schemelor de sprijin.

De asemenea, industria, agricultura, construcțiile și serviciile turistice au solicitat ajutor de stat nu doar pentru reducerea facturii la energie, ci și pentru a-și putea continua afacerea. Întrebarea este: pe cine, cu cât, pentru cât timp, poate subvenționa statul? Bugetele publice nu vor putea să dea bani la toată lumea pe o perioadă lungă de timp. Statul va trebui să se retragă pas cu pas din economie și să sprijine doar câteva ramuri, în pofida riscului de a stârni valuri de nemulțumiri.

 
Rubrica Economia Reală din 8 decembrie 2022