Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


INSCOP: Românii ar vrea să revină la prețuri în energie reglementate de stat

ap560846269955.jpg

Cei mai mulți români sunt de părere că principala cauză a creșterii prețurilor la energia electrică e reprezentată de deciziile greșite luate de autorități
Sursa imaginii: 
AP/Charlie Riedel

Un sondaj INSCOP arată că cei mai mulți români sunt de părere că principala cauză a creșterii prețurilor la energia electrică e reprezentată de deciziile greșite luate de autorități. Aproximativ 3 din 4 români (69,7%) sunt de această părere. Totodată, 43% dintre români cred că plafonarea facturilor la energie pentru populație a fost o măsură foarte eficientă sau destul de eficientă, în timp ce mai mult de jumătate (53,5%) sunt de părere că măsura nu a fost eficientă. În acest context, românii sunt de părere totuși că statul ar trebui să dețină controlul acțiunilor la toate companiile importante din energie și să ia măsura revenirii la o piață a prețurilor reglementate în energie. În fine, aproape 3 din 4 români (75,6%) nu a încredere în capacitatea UE de a lua măsuri eficiente pentru a opri creșterea prețurilor la energie. Cum să interpretăm aceste date? RFI l-a întrebat pe Remus Ștefureac, directorul general al institutului INSCOP Research.

Poziționare față de criza energetică

51,5% dintre respondenți își exprimă acordul cu afirmația ”Războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa”, în timp ce 45,7%își exprimă dezacordul, iar 2,7% nu știu sau nu răspund.

Întrebați care cred că este principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România, 28,2% dintre români menționează evoluțiile prețurilor de pe plan internațional, 69,7% deciziile greșite luate de autoritățile din România, iar 0,5% altă cauză. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,7% din total eșantion.

Ascultă explicațiile lui Remus Ștefureac:

Evaluare măsuri de combatere a crizei energetice

43,1% dintre români cred că plafonarea facturilor la energie pentru populație a fost o măsură foarte eficientă sau destul de eficientă. 23,8% cred că măsura a fost total ineficientă, iar 29,7% destul de ineficientă. 3,3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.

36,7% dintre respondenți cred că măsurile de sprijin pentru spitale, școli și instituții de servicii sociale foarte eficiente sau destul de eficiente. 25,5% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 31,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,8% din total eșantion.

31,4% dintre respondenți consideră că măsurile de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii au fost foarte eficiente sau destul de eficiente. au fost total ineficiente 27,3%  dintre cei intervievați. 32,8% sunt de părere că măsurile adoptate în acest sens au fost destul de ineficiente, 27% destul de eficiente, iar 4,4% foarte eficiente. 8,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

25,1% dintre români cred că că măsurile de sprijin pentru industria românească au fost foarte eficiente sau destul de eficiente. 33,3% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 34,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,7% din total eșantion.

Evaluare compensare prețuri carburanți

45,2% dintre respondenți își exprimă acordul cu afirmația ”Compensarea cu 50 de bani a prețului carburanților (benzină, motorină) a fost o măsură bună care s-a simțit în buzunarele șoferilor”, în timp ce 52,8% își exprimă dezacordul, iar 2% nu știu sau nu răspund.

Încredere măsuri UE în criza energetică

Întrebați câtă încredere au în capacitatea UE de a lua măsuri eficiente pentru a opri creșterea prețurilor la energie, 37,8% dintre participanții la sondaj spun că au foarte puțină încredere/deloc, 37,8% destul de puțină, 16,7% destul de multă, 6,1% foarte multă. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,6%.

Energia verde – soluție pentru a crește independența energetică a UE

15,5% dintre cei intervievați cred că dezvoltarea producției de energie din surse verzi poate fi o soluție pentru a crește independența energetică a UE în foarte mică măsură, 28,5% în destul de mică măsură, 32,7% în destul de mare măsură, 20,3% în foarte mare măsură. 3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.

Mecanism european de întrajutorare

În condițiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgențe/crize, 59,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre cu gaze naturale. 38,7% se opun unei astfel de idei, iar 1,7% nu știu sau nu răspund.

Ajutor Republica Moldova

78% dintre cei chestionați ar fi de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență, în timp ce 20,5% se opun unei astfel de idei, iar 1,6% nu știu sau nu răspund.

Revenirea la o piață reglementată

Întrebați dacă revenirea la o piață reglementată ar fi o soluție bună pentru reducerea prețurilor la energie în România, 84,3% răspund că da, iar 13,3% că nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,5% din total eșantion.

Subvenție cost energie vs. ajutor pentru creșterea eficienței energetice

35,5% dintre respondenți spun că preferă subvenția lunară de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire), în timp ce 60,8% preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței. 3,7% nu știu sau nu răspund.

Administrarea activităților din sectorul energetic

61,3% dintre cei intervievați consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) (față de 46,7% în mai 2021), în ce 29,7% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni în acest sens (față de 47% în mai 2021). Nu știu sau nu răspund 9,1%.

Controlul companiilor din sectorul energetic

79,7% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 78,3% în mai 2021). La polul opus, 15,5% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 17,9% în mai 2021). 4,8% nu știu, iar 0,7% nu răspund.

Leadership America

În opinia a 32,9% dintre români, Joe Biden conduce America mai bine decât Donald Trump. 27,4% sunt de părere că Biden conduce mai prost decât predecesorul său, iar 21,5% că actualul președinte american conduce la fel. Nu știu sau nu răspund 18,2% din total eșantion.

Aderarea României la Schengen

77,6% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”Faptul că România nu este în Schengen reprezintă o dovadă că țara noastră este tratată ca un membru de rangul al doilea în cadrul UE”. 19,3% își exprimă dezacordul cu afirmația, iar 3,1% nu știu sau nu răspund.

72,4% dintre români consideră că România a îndeplinit toate criteriile și va fi până la urmă primită în Schengen, în timp ce 22,1% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%

Alianța cu SUA și securitatea României

70,5% dintre români sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România față de 65,5% în septembrie 2019, 64,6% în iunie 2020 și 67,3% în mai 2021), în timp ce 25,9% își exprimă dezacordul față de 22,9% în septembrie 2019, 25,7% în iunie 2020 și 27,2% în mai 2021), iar 3,7% nu știu sau nu răspund.

Promovarea intereselor României în UE

46% dintre respondenți consideră că România își promovează bine interesele naționale în cadrul Uniunii Europene (față de 40,1% în mai 2021), în timp ce 50,1% sunt de părerea contrarie (față de 53,9% în mai 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 3,9%.

Încredere țări

SUA este țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 55,6% încredere multă și foarte multă (față de 54,7% în mai 2021 și 48,9% în iunie 2020), urmată de Franța cu 51,8% și Germania cu 49% (față de 52,9% în mai 2021 și 44,5% în iunie 2020). 30,1% dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă în Israel (față de 32,7% în mai 2021) și 26,5% în Ucraina. În China au încredere multă și foarte multă 21% dintre respondenți (față de 20,2% în mai 2021),  în Ungaria 16,7% (față de 14,8% în mai 2021 și 14,5% în iunie 2020), iar în Rusia doar 7,3% (față de 14,9% în mai 2021 și 8,8% în iunie 2020).

Încredere lideri internaționali

46,4%  dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron, președintele Franței. 38,8% au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele Statelor Unite ale Americii, 38,6% în Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, iar 36,6%  în Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. În Viktor Orban, premierul Ungariei au încredere multă și foarte multă 15,1% dintre participanții la sondaj, iar  în Vladimir Putin, președintele Federației Ruse doar 7,5%.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 13 – 22 noiembrie 2022, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1174 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,86 %, la un grad de încredere de 95%.