Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Când politica joacă împotriva afacerilor. Austria vs. România

austria.jpg

Investițiile austriece în România nu i-au convins pe politicienii de la Viena să voteze pentru admiterea României în spațiul Schengen.
Investițiile austriece în România nu i-au convins pe politicienii de la Viena să voteze pentru admiterea României în spațiul Schengen.
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Foarte complicat să îți păstrezi echilibrul jurnalistic după ziua de ieri. Votul împotriva admiterii României în spațiul Schengen a declanșat un val de iritare la toate nivelurile, de la simpli cetățeni până la vârful politicii.

Concret, am auzit câteva cuvinte tari. Președintele României a declarat că „decizia de ieri riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene”, iar Ministerul român de Externe, în comunicatul în care anunță convocarea ambasadorului austriac, vorbește despre „consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale”.

Pe alt palier, unii cetățeni au declarat pe rețelele sociale că își vor lichida conturile de la societățile bancare austriece și nu vor mai cumpăra carburanți de la OMV Petrom. Printre cei care au făcut public un boicot al investitorilor austrieci prezenți în România au fost un fermier important din vestul țării și clubul de fotbal Universitatea Craiova.

Ieri, reprezentanții băncilor austriece prezente în România au încercat să „dreagă busuiocul” comunicând, în esență, că regretă decizia guvernului de la Viena, dar că afacerile nu pot comenta politica.

Într-adevăr, pot companiile să controleze deciziile politice? Așa spune legenda, dar în acest caz nu a funcționat. De altfel, de când Austria și-a manifestat opoziția față de intrarea României în spațiul Schengen, legenda urbană a simplificat lucrurile spunând că „noi le-am dat petrolul, pădurile și băncile și ei nu pot nici măcar atât să ne ofere, intrarea în Schengen”.

Abordările de acest gen sunt totuși ridicole. Dacă ne uităm în istorie vom constata că Raiffeisen a preluat o bancă aflată în pragul falimentului, Erste a trebuit să curețe banca pe care a cumpărat-o de credite putrede acordate în primul deceniu al anilor 90, iar Petrom era, înainte să ajungă la OMV, o victimă sigură a „căpușării” banilor firmei. Deci, „băncile și petrolul” românesc arătau cu totul altfel decât astăzi, când sunt administrate de firme austriece.

Cei care se gândesc la măsuri îndreptate împotriva companiilor austriece prezente în pe piața locală, ar trebui să știe că, în acest moment, în ceea ce privește exploatarea resurselor din Marea Neagră, România are mai multă nevoie de Petrom decât invers. De la plecarea investitorilor americani, compania austriacă rămâne prima opțiune pentru începerea extragerii de gaze. Este foarte puțin probabil că Romgaz poate derula singură o investiție de anvergura celei din zona offshore.

Paradoxal, investitorii austrieci au un interes redus pentru intrarea României în spațiul Schengen. Banii din bănci și din companiile de asigurări nu au granițe și transferul lor nu se face prin vămi. Sectoarele economice afectate de absența României din spațiul Schengen sunt cele care își transportă mărfurile cu camioanele în afara țării sau care importă masiv. O analiză a lui Ion Lixandru, expert în logistică și transport, arată care sunt, de fapt, sectoarele care ar fi putut avea beneficii ca urmare a intrării României în Schengen.

De exemplu, industria auto, care importă piese și subansamble și exportă automobile suferă pierderi economice importante. Industria textilă, care încă mai lucrează în lohn, este afectată și ea. Marile rețele comerciale care importă produsele pe care le pun pe rafturi sunt dezavantajate. Dar, în toate aceste domenii nu există investitori austrieci importanți. Ceea ce arată că afacerile austriece pe piața locală nu sunt afectate direct de faptul că România nu este în Schengen.

Dar, decizia nu poate fi privită doar prin prisma investitorilor. Ceea ce a deranjat, probabil, cel mai mult a fost că veto-ul Austriei nu a fost argumentat solid, cu analize și cifre. A fost, mai degrabă, o decizie subiectivă. Ceea ce, în esență, pune în discuție modul de vot al Uniunii Europene.

 
Rubrica "Economia Reală" din 9 decembrie 2022