Și totuși, ce se întâmplă cu gazele din Marea Neagră?

Așa-numita lege offshore din anul 2018, care stipula regulile de exploatare, precum și Ordonanța 114, din același an, i-au făcut pe investitori să amâne decizia dezvoltării proiectului. Au trecut patru ani până când legea offshore a fost modificată în așa fel încât investitorii să considere că exploatarea este eficientă din toate punctele de vedere.

Dar, în toți acești ani, schimbările nu au lipsit. Cea mai importantă a fost ieșirea companiei americane Exxon din concesiunea Neptun Deep, cel mai mare și important perimetru, a cărei participație a fost preluată de către firma Romgaz, pentru un miliard de euro.

Experții cred că investitorii ar putea să nu fie mulțumiți de toate modificările legii offshore făcute anul trecut. Respectiv, problemele reclamate sunt legate de creșterea taxării pentru gazele vândute la mai mult de 85 lei pentru un Mwh și de prevederea care arată că firmele nu își vor putea deduce fiscal investițiile decât în limita a 40% din impozitul pe veniturile suplimentare.

Desigur, în astfel de situații interesele statului pot fi divergente de ale investitorilor. Fiecare parte dorește să își maximizeze beneficiile.  Până la un punct este normal. Dar, undeva trebuie găsită o cale de mijloc, pentru că până acum rezultatul modificării legislației specifice a fost că s-au pierdut patru ani fără să înceapă exploatarea resurselor din Marea Neagră.

Mici clarificări, mari ambiguități...

Un pas înainte a fost făcut la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, atunci când companiile OMV Petrom și Romgaz au depus la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) așa-numita declarație de comercialitate. Este un act procedural important pentru a mai face un pas către începerea exploatării.

Declarațiile reprezentanților OMV Petrom, operatorul de proiect, arată, cu această ocazie, că decizia finală de investiție va fi anunțată la mijlocul acestui an, că proiectul are nevoie de investiții de patru miliarde de euro și că prima producție din perimetrul Neptun Deep va fi realizată la începutul anului 2027.

Fără îndoială, declarația de comercialitate aduce câteva clarificări, dar lasă, în continuare, un semn de întrebare asupra deciziei finale privind investiția companiei OMV Petrom.

Și pentru ca ambiguitatea să fie și mai mare, la sfârșitul anului trecut, la ultima ședință de guvern, Romgaz ar fi trebuit să prezinte o notă de informare cu privire la producția de gaze naturale. Analiza  a fost retrasă de pe ordinea de zi a ședinței de guvern din cauza unor greșeli pe care le conținea, dar mass-media, profit.ro și cursdeguvernare.ro, au publicat nota semnată de directorul general al companiei Romgaz.

Surprinzător, în nota de informare a Romgaz se arată că OMV Petrom nu a prezentat în cadrul declarației de comercialitate și studiul tehnico-economic de evaluare a resurselor geologice și a rezervelor de concesiune. În absența acestui studiu, ANRM nu poate confirma rezervele și implicit nu pot începe lucrările de exploatare.

Complicat. Suntem din nou într-un cerc vicios, adică investitorii nu au transmis studiul privitor la rezervele de gaze, instituția statului nu poate aproba documentul și drept urmare, din nou, exploatarea ar putea să întârzie.

Mai mult, documentul citat de mass-media avansează ideea că, dacă declarația de comercialitate nu este completă, s-ar putea ajunge la situația în care să se retragă licența de exploatare pentru Petrom. De asemenea, se insinuează că firma austriacă ar putea să nu își asume investiția finală pentru dezvoltarea proiectului.

Și, în fine, pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, la sfârșitul anului trecut, guvernul a decis ca profitul impozabil al companiilor energetice care depășește cu 20% media ultimilor patru ani să fie taxat cu 60% în plus față de cota obișnuită. În ritmul acesta, gazele vor mai sta mult și bine în Marea Neagră.