Câți bani a încasat România de la Uniunea Europeană. Cât a contribuit

Cifrele mari arată că, în 16 ani, România a absorbit aproximativ 80 miliarde de euro și a contribuit cu 26,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că există un plus de 53,6 miliarde de euro.

Care sunt domeniile care au beneficiat de fondurile europene? Cele mai bune rezultate sunt în domeniul agricol. În exercițiul financiar 2014-2020, au fost încasate 20 miliarde de euro în contul subvențiilor directe, adică a plăților pe suprafață, plus programele de dezvoltare rurală realizate pe baza proiectelor depuse de beneficiari. De altfel, fondurile absorbite în domeniul agricol sunt printre cele mai vizibile în ceea ce privește rezultatele pe care banii europeni le aduc în economia reală.

Programul „Infrastructura mare” a absorbit aproximativ șapte miliarde de euro. În acest domeniu, nevoia de finanțare este atât de mare, iar realizarea investițiilor este atât de întârziată. Ceea ce dă senzația că banii europeni nu sunt utilizați decât într-o proporție redusă. În realitate, șapte miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană nu este deloc puțin.

Al treilea program important este cel de dezvoltare regională prin care s-au primit, în actualul exercițiu financiar, 4,6 miliarde de euro. Proiectele realizate cu aceste fonduri se pot vedea în toate județele țării. În cele mai multe cazuri, fondurile din programul regional au fost utilizate pentru construcția sau modernizarea drumurilor județene, a infrastructurii școlare sau de sănătate.

Rezultate vizibile pentru oricine

De asemenea, o serie de obiective culturale locale au fost reabilitate cu bani europeni. Din acest punct de vedere, locuitorii din localitățile țării pot evalua și pot vedea direct eficiența cu care sunt folosiți banii europeni.

În timp, România a atras 37 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, primul exercițiu financiar european care a inclus și țara noastră. Pentru perioada 2014-2020, au fost absorbiți, deocamdată, 39 miliarde de euro, dar perioada de programare nu este închisă, întrucât, conform așa-numitei reguli de „T plus trei”, banii pot fi cheltuiți până la sfârșitul acestui an.

În anii următori, România are la dispoziție fonduri substanțiale: 52 miliarde de euro în cadrul financiar multianual 2021-2027 și încă 17,4 miliarde euro alocați prin programul creat de Uniunea Europeană, NextGenerationEU, ca răspuns la criza sanitară.

Dincolo de cifre, temele de dezbatere ale fondurilor europene sunt legate, pe de o parte, de eficiența utilizării acestor finanțări, adică de proiectele concrete finalizate. Pe de altă parte, există dezbaterea legată de reîntoarcerea banilor europeni în statele membre. Este un subiect real, pentru că o parte din proiectele derulate cu bani europeni se realizează cu firme, specialiști sau mărfuri care provin din Uniunea Europeană și nu din România.

Dar, aceasta este regula aplicată la nivel european, aceea de a nu favoriza firmele sau produsele autohtone, ci de a crea o competiție egală între toate firmele europene. Dacă lucrurile au stat în felul acesta, adică multe fonduri s-au întors în statele membre, atunci problema este a economiei românești, lipsită de companii și mărfuri capabile să intre în concurență cu celelalte economii europene.

Dincolo de lipsa capacității administrației românești de a analiza eficiența și impactul folosirii fondurilor europene, câteva lucruri sunt certe. Românii pot vedea în localitățile lor cunoscutele panouri care marchează faptul că investiția respectivă este realizată cu bani europeni.

În plus, România a reușit să crească în cei de 16 ani de apartenență la Uniunea Europeană de la un PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare de 45% din media europeană la 60%. Este un progres la care, fără îndoială, au contribuit și finanțările europene.