OMV Petrom anticipează că nu va plăti taxa de solidaritate. Expert: Nu ar fi trebuit să avem această discuție acum!

Imediat după anunţul OMV, Ministerul Finanţelor a ținut să transmită printr-un comunicat că transpunerea regulamentului în legislaţia naţională vizează întregul sector energetic şi, în speţă, toate companiile care activează în domeniu.

Cum s-a ajuns aici? Explică pentru RFI Otilia Nuțu, specialist în probleme de energie la Expert Forum.

O.N: Lucrul care trebuie menționat aici este faptul că această Ordonanță de Urgență a apărut de astăzi pe mâine, cândva între Crăciun și Anul Nou, că se știa de acel regulament încă din septembrie.

Deci ar fi fost insuficient pentru a vedea dacă se poate introduce o astfel de taxă de solidaritate  în România și ar fi trebuit să fie o discuție foarte serioasă, să vedem exact câți bani ar fi urmat să încaseze statul, să vedem cum ar fi urmat să fie afectate companiile, pentru că aici vorbim și despre Petrom și Romgaz.

Și pe de altă parte cred că ar fi trebuit să discutăm foarte serios în ce măsură am putea să vorbim de încă o taxă excepțională în condiția în care în sectorul gazului există acel impozit pe veniturile suplimentare care este deja, mă rog, o suprataxare de tipul celei care era introduse în regulament. Deci toate lucrurile astea ar fi trebuit discutate din timp și transparent și să vedem exact câți bani încasează statul, câți bani ar încasa statul din introducerea acelei taxe, cum ar trebui să se aplice și în ce măsură Petrom ar putea să fie impozitat sau nu după acest criteriu cu 75% din activitatea să fie în domeniul petrolului și gazului. 

Rep: În momentul în care compania anticipează că nu se va încadra și Ministerul de Finanțe reacționează printr-un comunicat și dă cumva de înțeles că se încadrează se poate schimba ceva sau doar asistam așa la un ping pong cu o ușoară tentă neserioasă? 

O.N: Da, tocmai asta spun, nu ar fi trebuit să avem acest ping pong și dacă s-ar fi discutat timp de 2 luni de zile serios înainte, s-ar fi văzut în ce măsură se putea introduce aceasta taxă de solidaritate sau nu. Și încă o dată, ținând cont că există deja o taxă pe veniturile suplimentare care este aplicabilă încă din 2013. 

Pe urmă, mai este un lucru foarte important, acea taxă pe veniturile suplimentare, care a fost introdusă în 2013, avea ca scop înființarea unui fond de solidaritate, de fapt a unui fond special care trebuia să fie folosit tocmai pentru protecția consumatorilor vulnerabili, lucrul ăsta nu s-a întâmplat niciodată până acum.

Veniturile încasate din acele impozite suplimentare se duceau la bugetul general al statului și nu s-a pus niciodată problema să existe o schemă de protecție pentru consumatorii vulnerabili și consumatorii vulnerabili au fost definiți abia acum un an de zile, adică la foarte multă vreme după adoptarea acelei legi. Deci în ce măsură această taxă de solidaritate nu ar avea aceiași soartă? Adică dacă atunci nu am putut să stabilim o schemă de protecție socială de ce am  crede că acum am putea face dintr-o nouă taxă de solidaritate acest lucru? 

Rep: Și în opinia dumneavoastră de expert, ce e atât de complicat?  

O.N: În primul rând nu există această practică a scrierii unei legi cu cap la noi, adică trebuie să pui întâi și întâi cifrele pe masă și să ai o consultare reală cu sectorul care este afectat. Lucrul care este complet inadmisibil este faptul că se emite o lege care apare cumva pe surse într-o seară, iar a doua zi apare direct în Monitorul Oficial. Nu e normal sa legiferezi așa, și cu problemele aste nu se confruntă doar companiile din sectorul energiei.

Hai să ne aducem aminte și de goana după completatul formularelor pentru schema de plafonare și locurile de consum. Dar tot așa, o lege care a apărut fără să fie discutată cu nimeni în forma finală, un articol introdus pe ultima sută de metri care după aceea s-a dovedit a fi foarte buclucaș, deci în momentul în care produci un text de lege trebuie să ai responsabilitatea pentru ce scrii acolo și să te asiguri că sunt luate în calcul toate consecințele și că sunt discutate în mod corect cu cei cu care ar urma să fie afectați. 

Rep: Și pe fondul acesta, total nebulos, vine acest anunț de la gigantul OMV. Să fie primul semnal? Poate da idei și altora? 

O.N: Da, mă rog, nu-mi dau seama, in contextul actual nu-mi dau seama care dintre ei are dreptate, OMV Petrom sau statul român, Ministerul de Finanțe. Însă, ideea este că nu ar fi trebuit să avem această discuție acum, ci înainte să fie emis actul legislativ pentru că dacă de fapt constatăm că legea va fi inaplicabilă o să vedem iarăși o modificare pe genunchi, tocmai acesta este lucrul complet inacceptabil.

Deci dacă ei au vrut să facă o taxă din care să așteptăm să iasă într-un anume fel încasările la bugetul statului și în practică se va dovedi că iese cu totul altceva, asta înseamnă că mâine vor veni cu altă modificare prin care să atingă rezultatul pe care-l  așteptau să-l atingă inițial. Toate aceste incertitudini se traduc drept incertitudini pentru tot mediul de business din România, atât pentru sectorul energetic cât și pentru alte sectoare care se uită la cum evoluează fiscalitatea în România. 

Așteptăm acum decizia finală pentru investiția în zăcământul din Marea Neagră. Cum poate să ia cineva o decizie în condițiile în care te poți trezi de azi pe mâine cu încă o taxă care nu a fost discutată? Deci aici într-adevăr există acel regulament european, însă regulamentul acela european era cunoscut deja de 3 luni și ar fi trebuit să se vadă exact cu cifrele pe masă în ce măsură ar putea să fie tradus în România și în ce formă ar putea să fie tradus în România în așa încât să nu fie nici impozitarea excesivă, nici neprevăzută și nici să nu fie făcută într-o formă care ar putea să fie discutabilă.