
Economie
La Davos, războiul, clima și „deglobalizarea” sunt în centrul atenției
Săptămâna aceasta, sute de lideri politici, directori executivi și învestitori se vor strânge în sătucul elvețian Davos pentru Forumul Economic Mondial.

Timp de o jumătate de secol, Forumul Economic Mondial a reunit directori și decidenți politici pentru a lăuda globalizarea, dar acest proces este perceput ca fiind în declin, pe măsură ce noile falii geopolitice se adâncesc în întreaga lume.
Pandemia de Covid-19, ostilitatea tot mai mare dintre SUA și China și invazia Rusiei în Ucraina i-au determinat pe unii politicieni și experți să speculeze despre „sfârșitul erei globalizării”, care a început în deceniul următor primei adunări de la Davos, în 1971.
Agenda întâlnirii din acest an din Alpii lipsiți de zăpadă reflectă această realitate sumbră.
„Tema întâlnirii este «cooperarea într-o lume fragmentată»”, a declarat președintele executiv și fondatorul WEF, Klaus Schwab, jurnaliştilor, săptămâna trecută.
Cancelarul german Olaf Scholz și secretarul general al ONU Antonio Guterres se numără printre cele mai proeminente personalități prezente la forum, alături de aproape 400 de miniștri guvernamentali și factori de decizie politică, 600 de directori generali și o serie de personalități din mass-media, ONG-uri și mediul academic.
O sesiune va pune în discuție întrebarea dacă trăim o „deglobalizare sau re-globalizare”, în timp ce altele vor reflecta asupra impactului războaielor comerciale, războaielor reale, crizei costului vieții și înălzirea globală.
„Nu există nicio îndoială că cea de-a 53-a întâlnire anuală de la Davos va avea loc în cel mai complex context geopolitic și geoeconomic din ultimele decenii. Sunt sunt foarte multe în joc", a spus Borge Brende, fostul ministru de externe norvegian, care este acum președinte al întâlnirii.
Nu este de așteptat ca Rusia să fie reprezentată oficial, subliniind o mare schimbare față de 2021, când președintele Vladimir Putin s-a adresat delegaților într-o conferință video, sau față de 2009, când a participat personal.
Vinerea trecută, China încă nu își anunțase prezența.
„Au fost câțiva ani în care se discuta într-un ton plin de speranță că ne vom întoarce la vechiul normal, la tipul de lume globalizată”, a spus Karen Harris, economist la firma de consultanță Bain & Company.
„Cred că acum toată lumea își dă seama că acea eră este pe sfârșite”.
Presiune ucraineană
Conflictul din Ucraina și efectele sale în cascadă asupra politicilor globale de energie și apărare vor fi o temă importantă pe parcursul adunării care durează cinci zile.
Este de așteptat ca subiectul să domine ziua de deschidere de marți, precum și ziua de miercuri, când secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urcă pe scenă alături de președintele polonez Andrzej Duda, care pledează pentru un răspuns occidental mai puternic față de invazia Moscovei.
Nu este clar dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski va susține un discurs video, așa cum a făcut la întâlnirea de anul trecut din mai.
Dar mai mulți miniștri, lideri militari și soldați ucraineni vor face parte dintr-o mare delegație care va pleda pentru mai multe arme și sprijin financiar din partea Occidentului.
Schimbările climatice au fost, de asemenea, anunțate ca o problematică de top, organizatorii fiind dornici să pregătească terenul pentru următoarea rundă de discuții globale, de la COP28, care va avea loc în statul cu cea mai mare producție de petrol, Emiratele Arabe Unite, începând cu 30 noiembrie.
Activiștii intenționează să folosească întâlnirea pentru a reaminti țărilor bogate și companiilor energetice de necesitatea finanțării tranziției energetice a națiunilor în curs de dezvoltare și plății pagubelor cauzate de dezastrele naturale create de climă.
„Tinerii activiști le vor aminti directorilor companiilor de petrol și gaze de factura pe care trebuie să o plătească”, a declarat activista ugandeză pentru climă, Vanessa Nakate, înaintea celei de-a treia vizite la Forumul Economic Mondial.
O demonstrație avut loc duminică la Davos, în care un grup de tineri elvețieni de stânga cerea o taxă pe avere pentru miliardari și scutire de datorii pentru țările în curs de dezvoltare.
„Absurditate”
Ca în fiecare an, cea mai importantă activitate din Davos se va desfășura în spatele ușilor închise, în hoteluri de cinci stele, unde directorii executivi și investitorii vor profita de oportunitatea de fi față în față ca să negocieze și să socializeze.
Criticii reuniunii văd sesiunile deschise care abordează afacerile globale ca pe o simplă fațadă pentru întâlnirile corporative din spate.
„În patru zile, într-o cameră de hotel privată se pot face mai multe afaceri decât s-ar face în câteva luni de zbor în jurul lumii”, a spus Peter S. Goodman, autorul cărții „Davos Man: How the Billionaires Devoured the World” [Omul din Davos: Cum au devorat miliardarii lumea].
Acesta susține că cea mai importantă contribuție pe care o poate aduce adunarea de la Davos ar fi promovarea reformei fiscale globale, într-un efort de reducere a inegalităților economice.
„Ideea că acești oameni, care sunt beneficiarii finali ai status quo-ului, sunt hotărâți să îmbunătățească starea lumii lor pare o absurditate mai mare ca niciodată”, a spus el.
„Și întotdeauna a părut o absurditate”.
Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.