Dincolo de fricțiunile comerciale cu SUA și de colaborarea cu China, Europa are un plan

Von der Leyen a precizat mai întâi de toate că țintele privind atingerea neutralității climatice până în anul 2050 rămân neatinse. Ba chiar, președintele Uniunii Europene a remarcat eforturile investiționale pe care le fac și alte mari economii mondiale în materie de mediu. Japonia mobilizează echivalentul a 140 miliarde de euro în obligațiuni verzi. India a inițiat o schemă de subvenții pentru a crește competitivitatea industriilor producătoare de panouri solare și fotovoltaice. Marea Britanie și Canada au prezentat planuri de investiții în tehnologie curată și prietenoasă cu mediul.

De asemenea, Statele Unite ale Americii, în legea privind reducerea inflației, acordă investițiilor în tehnologie verde un pachet de finanțare în valoare de 369 miliarde de dolari. În total, SUA și Uniunea Europeană mobilizează aproape 1.000 miliarde de euro pentru a accelera dezvoltarea economiei bazată pe energie curată.

Dar, Ursula von der Leyen nu a evitat să vorbească și despre preocupările pe care le-a generat legea americană de reducere a inflației. De exemplu, europenii insistă ca mașinile electrice fabricate în Europa și firmele să poată beneficia de facilitățile oferite de legea americană. Programele de stimulare ar trebui să fie echitabile și să consolideze ambele blocuri economice, a spus președintele Uniunii Europene. Deocamdată, însă, există o serie de tensiuni între SUA și Uniunea Europeană legate de subvențiile acordate companiilor autohtone de legea americană.

Desigur, punțile de colaborare rămân deschise, Ursula von der Leyen spunând la Davos explicit că America și Europa pot beneficia în comun de investițiile uriașe prin realizarea unor economii de scară pe ambele maluri ale Atlanticului și prin stabilirea unor standarde comune.

Așadar, există încercări destul de vizibile de a atrage capacități industriale în China sau în SUA. Dar, președintele Uniunii Europene a menționat că tranziția economiei către neutralitatea climatică trebuie făcută fără a crea noi dependențe. Și tot ieri, la Davos, Ursula von der Leyen a spus că Uniunea Europeană nu are intenția de a se decupla de China, ci de a crea condițiile pentru o concurență corectă.

Președintele Uniunii Europene a anunțat că există un plan industrial care face parte din pactul verde și care are patru piloni: reglementare, finanțare, competențe și comerț.

Primul pilon își propune să aducă noi reglementări care să permită dezvoltarea rapidă a industriilor verzi. Dintre priorități fac parte pompele de căldură, energia regenerabilă, hidrogenul și dezvoltarea stocării de energie.

Principiile vor fi cele ale dezvoltării industriei de semiconductori și se vor baza pe concentrarea investițiilor pe proiecte strategice pe întregul lanț de aprovizionare. Dar, reglementările privind industriile verzi vor merge în paralel cu cele referitoare la materiile prime critice. În ceea ce privește pământurile rare, materii prime esențiale pentru fabricarea tehnologiilor noi, Europa este dependentă în proporție de 98% de China. Un procentaj apropiat este și în cazul litiului. Soluția propusă de europeni este să formeze un club care să lucreze cu parteneri care au aceleași valori democratice.

Al doilea pilon își propune să găsească pârghiile prin care se pot sprijini financiar industriile curate. O soluție este simplificarea și accelerarea ajutorului de stat. De asemenea, se va înființa un fond de suveranitate europeană. Al treilea pilon se referă la pregătirea competențelor, iar al patrulea își propune să dezvolte comerțul deschis și echitabil.

Așadar, Europa are un plan. Vom vedea cât de ușor sau de dificil va fi de pus în practică.