Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Criticile și ambițiile Germaniei

scholz.jpg

Cancelarul Olaf Scholz a proiectat la Davos viitorul industrial al Germaniei.
Cancelarul Olaf Scholz a proiectat la Davos viitorul industrial al Germaniei.
Sursa imaginii: 
site-ul Cancelariei Federale

Olaf Scholz, cancelarul federal, a proiectat ieri la Davos viitorul industrial al Germaniei. A început prin a spune că economia mondială trăiește în acest moment cu „sabia lui Damocles deasupra capului”. Sunt trei pericole majore: fragmentarea mondială, deglobalizarea și decuplarea. Termenul de decuplare este astăzi folosit pentru a defini reducerea relațiilor comerciale cu China și atenția acordată dependenței de mărfurile fabricate în cea mai mare economie din Asia. Deocamdată, europenii resping ideea de decuplare, ceea ce înseamnă că acum viziunea este de a păstra colaborarea comercială cu China.

Olaf Scholz a continuat cu tema neutralității climatice până în anul 2045, un subiect important pentru Germania, cu mențiunea cancelarului că industria se va schimba, dar va rămâne puternică. Pentru că Germania vrea să aibă o economie cu un sector industrial solid.

Pentru a realiza acest lucru planul german pleacă de la asigurarea energiei. Cancelarul federal a dat exemplul celor două terminale de gaz lichefiat construite în șapte luni. Dar, Olaf Scholz nu face paradă de timpul scurt în care a fost realizată construcția, ci de faptul că s-a redus birocrația și că autorizațiile au fost obținute într-un timp record.

Germania accelerează și în ceea ce privește energia regenerabilă, care va trebui să ajungă în anul 2030 la o pondere de 40% din producția de energie electrică, de două ori mai mult decât în acest moment. Pentru a se realiza această țintă se vor face, în următorii opt ani, investiții de 400 miliarde de euro. De asemenea, Germania și-a propus ca până în anul 2030 să reducă emisiile de carbon cu 55%, raportat la anul 1990.

Într-un context energetic complicat, utilizarea hidrogenului poate fi o soluție. De altfel, Olaf Scholz a ținut să aducă aminte că Uniunea Europeană este lider în materie de brevete de invenții în domeniul hidrogenului, iar Germania, la rândul ei, este lideră în Europa. Nemții construiesc prima filieră mondială pentru hidrogenul verde. Pentru producție se va folosi energia eoliană din Marea Nordului.

Toamna trecută, Thyssenkrupp a dat undă verde pentru construcția unei fabrici de producție a oțelului premium printr-o tehnologie care se bazează pe emisii scăzute de carbon. Uzina va avea o capacitate de 2,5 milioane de tone și va economisi 3,5 milioane de tone de carbon pe an.

Formarea specialiștilor în domeniu nu a scăpat din vederea autorităților germane, ba chiar cancelarul federal a adresat invitația ca oricine dorește să se alăture efortului făcut de cercetătorii germani.

Inevitabil, Olaf Scholz a ajuns și la tema legii privind reducerea inflației adoptată în Statele Unite ale Americii și, pe de o parte, a salutat planul tranziției energetice iar, pe de altă parte, a lansat un avertisment cu privire la prevederea care ar putea încuraja firmele europene să își mute siturile de producție în SUA.

Olaf Scholz a spus răspicat că Germania, Uniunea Europeană și chiar economia mondială au nevoie de energie la tarife accesibile. Astfel, statele europene au plafonat prețul energiei pentru consumatorii casnici și pentru companii. Germania a luat decizia de a bloca prețurile până în anul 2024, ceea ce va însemna o cheltuială bugetară de 2,2% din PIB, adică aproximativ 200 miliarde de euro. Acest lucru va ajuta investitorii să își facă un plan de afaceri.

Mesajul de final al cancelarului federal a fost destul de simplu spunând: „Dacă vă întrebați unde să investiți, nu mai ezitați, veniți în Germania”. Și a încheiat pe un ton scăzut „și în Europa”.

Ceea ce ne arată, încă o dată, că există o adevărată cursă după investitori. Este cazul Statelor Unite ale Americii, al Uniunii Europene și, bineînțeles, al Chinei. Deci, toată lumea aleargă după investitori, iar aceștia au de unde să aleagă.

 
Rubrica "Economia Reală" din 19 ianuarie 2023