Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


De ce prețul benzinei nu scade odată cu cel al barilului de țiței

pompa.jpg

De ce prețul benzinei nu scade o dată cu cel al barilului de țiței.
De ce prețul benzinei nu scade o dată cu cel al barilului de țiței.
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

În momentul în care încep să crească prețurile carburanților, se aude din nou refrenul: „când prețul barilului de țiței scade, companiile nu se grăbesc să reducă prețul, când, însă, crește prețul țițeiului, imediat urcă și cel al carburanților”.  Așa stau lucrurile?

Aceasta este percepția publică, dar există și o serie de explicații. În acest moment, prețurile carburanților la stațiile de distribuție au crescut ușor. Parțial, este un efect al retragerii subvenției de 50 de bani pe litru acordată de statul român, până la sfârșitul anului trecut. Dar nu doar atât. O parte din consumatori consideră că scăderea prețului barilului din ultimele luni nu a adus și o reducere pe măsură a prețului la pompă. Doar că prețul de vânzare către consumatori depinde de mai mulți factori, nu doar de prețul barilului de țiței.

De exemplu, o cotă importantă din prețul unui litru de carburant reprezintă taxe și impozite, directe sau indirecte. În România, dările fiscale înseamnă între 40% și 60% din prețul benzinei, în funcție de studiul pe care îl citim. Taxele și impozitele aplicate asupra carburanților sunt independente de fluctuațiile de preț ale barilului, iar statul nu le-a redus în timpul crizei inflaționiste.

Un alt element care scapă publicului larg sunt costurile de stocare. Evident, companiile caută să optimizeze aceste costuri, dar atunci când prețul barilului scade, cererea crește, iar firmele trebuie să aprovizioneze rapid stațiile de carburanți. Această operațiune de reducere a stocurilor este destul de costisitoare, pentru că presupune transportul benzinei și motorinei pe distanțe destul de mari. De aceea, costurile de aprovizionare pot fi destul de mari și companiile trebuie să țină cont de ele, mai ales atunci când prețul la pompă scade.

Un alt factor care influențează prețul carburanților este cotarea țițeiului în dolari, în timp ce țările europene vând produsele rafinate în moneda euro sau în monede locale. De aceea, raportul de schimb euro-dolar este un element care intră în calculul stabilirii prețurilor carburanților.

De exemplu, recent moneda americană a înregistrat o creștere semnificativă față de euro, ceea ce a dus la scumpirea importurilor făcute în dolari și implicit la creșterea prețurilor produselor energetice importate de statele europene.

Desigur, nu este exclus ca în perioadele de volatilitate ale prețului barilului, companiile petroliere distribuitoare să profite pentru un timp de un preț mai mic al țițeiului mizând pe lipsa de reacție a consumatorului. În felul acesta, poate crește marja de profit, dar numai pentru o perioadă limitată. Pentru că se va găsi o firmă distribuitoare care să scadă prețul și, bineînțeles, și suficienți consumatori care să cumpere de la firma care a redus prețul de vânzare. În felul acesta, piața se reglează.

Totdeauna, previziunile privind evoluția prețului carburanților sunt dificil de făcut. Cu atât mai mult acum, într-un context economic și politic atât de complicat. Incertitudinile legate de evoluția războiului din Ucraina persistă, la fel și cele din economia globală.

De exemplu, embargoul impus de Uniunea Europeană pentru țițeiul din Rusia poate aduce tensiuni pe lanțurile de aprovizionare și implicit asupra creșterii prețului, inclusiv la pompă.

O altă necunoscută este evoluția economiei chineze, pentru că dacă în China activitatea economică va încetini va fi un impuls important pentru scăderea prețului țițeiului pe plan mondial și implicit în sectorul de distribuție către consumatori.

În fine, nu trebuie neglijat rolul Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) care de fiecare dată când prețul coboară prea mult ajustează nivelul producției, în sensul scăderii, pentru a ajusta oferta și a impulsiona creșterea prețului.

În ultimă instanță, chiar consumatorii, prin obiceiurile lor, pot să influențeze prețurile, respectiv nivelul cererii. Dar, trebuie să își și dorească să facă acest lucru.

 
Rubrica "Economia Reală" din 25 ianuarie 2023