Vestea rea dintr-o veste bună. Pericolul recesiunii s-a îndepărtat, revine riscul populismului economic

Răsturnarea este spectaculoasă. Nu mai departe de începutul acestui an, directorul executiv al FMI vorbea despre un an economic dificil și prognoza că o treime din economia mondială va fi în recesiune.

De unde vine această schimbare? Din două zone. Pe de o parte, economiile lumii s-au adaptat mai bine decât era de așteptat la noile condiții economice, respectiv, la inflația ridicată și la criza energetică. Pe de altă parte, economia globală va putea miza anul acesta pe China, proiecția de creștere fiind de 5,2%. Evident, revenirea Chinei va aduce și probleme în sensul că este posibil ca nivelul crescut al cererii să ducă la prețuri mai mari ale materiilor prime pe plan mondial. Dar, economiștii au ajuns la concluzia că este de preferat o economie chineză care contează în ecuația creșterii economice globale decât o Chină care încetinește economic.

În pofida noului optimism, FMI avertizează că problemele nu au dispărut din economie: costul vieții rămâne ridicat și este esențial ca inflația să scadă. De asemenea, instituția financiară recomandă ca sprijinul statului să fie mai bine direcționat către categoriile vulnerabile, iar o parte din schemele de sprijin ar trebui retrase. Este limpede că FMI se uită la dezechilibrele fiscale și la creșterea datoriilor publice.

Pentru România, aproape că ți se face teamă atunci când vezi abordarea atât de optimistă de la nivel global. Există riscul ca politicienii români aflați la guvernare să creadă că tot ce a fost mai greu a trecut și să dea semnalul începerii „petrecerii”.

Nu ar fi ceva nou. De fapt, politicienii români au obișnuința de a privi și a vorbi doar despre lucrurile pozitive care se întâmplă în economie. Recent, de acest obicei s-a molipsit și premierul Nicolae Ciucă. Astfel, în urmă cu o săptămână premierul a anunțat, într-un mod foarte bizar, creșterea economică din anul 2022. A fost ciudat, pentru că nicio instituție care are datele de creștere economică, nici Institutul de Statistică, nici Banca Națională a României, nu a făcut publică această cifră, respectiv creșterea economică de anul trecut. Premierul a citat Comisia de Prognoză, dar această instituție face prognoze, nu comunică ritmul creșterii PIB.

Putem bănui că Nicolae Ciucă avea cifrele de la Ministerul Finanțelor, pentru că instituția a publicat execuția bugetară a anului trecut, prin care se estimează valoarea nominală a produsului intern brut. Datele bugetare indică o creștere în valoare nominală a PIB, în anul 2022, cu aproximativ 240 miliarde de lei, față de anul precedent, adică exact cu nivelul precizat de premier.

Dincolo de partea formală, mai îngrijorător este că actualul prim-ministru apelează la metodele tuturor politicienilor, adică atunci când sunt la putere prezintă doar evoluțiile pozitive, care îi avantajează, când sunt în opoziție vorbesc doar despre cifrele rele, care sunt destule, fără îndoială, în economia românească.

Cu câteva zile înainte, premierul Ciucă remarcase și că România a urcat într-un top, realizat de Universitatea Harvard, al celor mai complexe și sofisticate economii ale lumii. Fără îndoială, sursa este demnă de toată încrederea, dar, totuși, se pot spune multe despre economia autohtonă, dar că are un grad ridicat de sofisticare este nu doar prea mult, ci de-a dreptul hilar.

Pericolul care poate să apară este ca decidenții politici să se relaxeze, să creadă că o dată cu evitarea recesiunii toate relele au fost depășite și să se privească deja spre anul viitor, multi-electoral. Există riscul ca politicienii să renunțe la prudența bugetară și să ia decizii economice gândindu-se la viitoarele alegeri politice.